Azi-noapte, scheletele au ieșit din dulap: clap-clap.
Au pornit prin oraș hai-hui, nu se mai știe care al cui.
Orașul era adormit. Nu s-a trezit.
Ce mare lucru, ce mare știre?! Nici un motiv de uimire. Clipa-i frumoasă, viitorul oranj. Nici un deranj.
Ce-ar mai fi de reținut? A fost, a trecut. Ce e scris s-a prescris.
Ușile gherlei se bat în vânt. Pe cuvânt.