EXCLUSIV/ InSecuritate. Cercetătorul Ionuţ Purica: Nu ar fi mai bine ca Germania să reducă consumul până la nivelul nostru? Suntem primii din Europa la eficienţă energetică

• Ionuţ Purica: Suntem în momentul de faţă într-o situaţie de război. E război economic. Ruşii au început să manipuleze piaţa de gaz din Germania din toamna trecută, nu intraseră încă în Ucraina. În momentul ăsta înseamnă că deja o finanţare pentru campania militară, pardon operaţiunea specială, şi-au asigurat-o din această manipulare.
• Ionuţ Purica: România se găseşte într-o situaţie foarte bună. (…) Noi suntem pe locul 2 la portofoliul energetic variat în UE pentru că avem şi cărbune, şi hidrocarburi, şi nuclear, şi hidro, şi regenerabilă – vânt, panouri fotovoltaice, mai avem şi o centrală pe biomasă pe la Braşov, de vreo 50-60 megawaţi. Ideea este foarte clară. Trebuie să păstrăm portofoliul variat.
• Ionuţ Purica: Deocamdată suntem pe partea de jos, de penetrare a tehnologiei, încă nu a ocupat toată nişa tehnologică. Luaţi Transporturile, chiar apare în acest moment un paradox ciudat. UE spune stingeţi luminile, faceţi economie în casă, dar creşteţi numărul de staţii de încărcare a maşinilor electrice. Adică renunţăm la confortul oamenilor ca să încărcăm maşini electrice?

Ionuţ Purica: Deocamdată suntem pe partea de jos, de penetrare a tehnologiei, încă nu a ocupat toată nişa tehnologică. Luaţi Transporturile, chiar apare în acest moment un paradox ciudat. UE spune stingeţi luminile, faceţi economie în casă, dar creşteţi numărul de staţii de încărcare a maşinilor electrice. Adică renunţăm la confortul oamenilor ca să încărcăm maşini electrice?

Ionuţ Purica, membru în Consiliul consultativ pentru dezvoltare durabilă al prim-ministrului (CCDD), cercetător la Institutul de Prognoză Economică al Academiei Române şi director executiv al Centrului de Consultanţă Energetică şi Ambientală, vorbeşte în emisiunea InSecuritate despre criza de pe piaţa energetică, cauze şi soluţii de redresare, situaţia din România şi la nivel global după izbucnirea războiului din Ucraina.

Prezentăm principalele declaraţii ale cercetătorului Ionuţ Purica, sâmbătă seara, la emisiunea InSecuritate, de la Aleph News:

Ionuţ Purica: Suntem după 80 de ani, în care aproape trei generaţii, sunt învăţate cu ideea că piaţa rezolvă tot, că e foarte bine să se mişte lucrurile. Da, într-adevăr, în regim de pace viaţa înseamnă un echilibru între dorinţa de profit, care e normal într-o societate bazată pe capitalism, şi concurenţă, concurenţă care are tendinţa să scadă preţurile tocmai pentru a atrage mai mult consum. În condiţii de pace piaţa, da, funcţionează. Are anumite volatilităţi, oscilaţii de diverse feluri, mai ales că atunci când oscilează prea tare se închid bursele, se suspendă activitatea, ca să revină la calm pentru că vorbim de credibilitate. Dacă eu cred că preţul ăsta al energiei e foarte bun, atunci preţul ăsta al energiei e foarte bun şi din păcate eu suport consecinţele a ceea ce cred.

Ionuţ Purica: Revenind la piaţă, suntem în momentul de faţă într-o situaţie de război. E război economic. Ruşii au început să manipuleze piaţa de gaz din Germania din toamna trecută, nu intraseră încă în Ucraina. În momentul ăsta înseamnă că deja o finanţare pentru campania militară, pardon operaţiunea specială, şi-au asigurat-o din această manipulare, manipulare însemnând că au jucat din cantităţile de gaz, din preţuri, şamd, mizând pe faptul că, deja în condiţii de război, nu mai e competiţie în piaţă, toată lumea creşte preţul.

Ionuţ Purica: În condiţiile astea, este clar că ceea nu mai avem piaţă în condiţii de pace, şi avem orice altceva în condiţii de război. Şi în condiţii anormale, cum sunt acum, piaţa nu mai rezolvă nimic. Nu face decât să crească preţurile la energie – electrică, gaz, căldură, produse petroliere, şi cresc preţurile la transport, la mâncare, la o serie întreagă de activităţi. Mai mult, o serie de întreprinderi dau faliment pentru că nu mai au din ce să-şi plătească  activitatea şi evident nu şi-au prevăzut asemenea riscuri ca să-şi pună bani deoparte, şi, evident, în condiţiile date, pierdere de producţie, închideri, şomaj, fenomene sociale. Românii au o anumită rezilienţă, pot să absoarbă mult, numai că în momentul în care se creează presiune socială, explozia e mai mare. Vedeţi 1989, care a pornit tot de la nu mai avem căldură, mai puneţi un pulover pe voi şamd.

Ionuţ Purica: Rusia nu are pe post de clienţi numai UE. Are şi China, India, alte ţări din zona asiatică. Turcia până la un punct pentru că şi pe acolo intră gaz pe diverse conducte. Am o anumită apreciere pentru politica Turciei pe nişte planuri foarte interesante din punct de vedere energetic. Ei s-au asigurat şi de gaz din Azerbaidjan, conducta Transanatolia, care se duce în Italia şi mai departe. Italia iarăşi e într-o poziţie bună pentru că are vreo patru conducte, gaz din Algeria şi din nordul Africii care se duce şi în Spania. Şi Spania a înţeles un lucru, s-a decuplat de piaţa germană, piaţa centru Europa, care începuse să aibă nişte oscilaţii total aiurea, şi şi-a pus un preţ la gazul de intrare  din nordul Africii rezonabil, dar care ajută economia spaniolă, la ei era 150 de euro megawatt/ora de gaz, în timp ce la noi era 700.

Ionuţ Purica: România se găseşte într-o situaţie foarte bună. (…) Noi suntem pe locul 2 la portofoliul energetic variat în UE pentru că avem şi cărbune, şi hidrocarburi, şi nuclear, şi hidro, şi regenerabilă – vânt, panouri fotovoltaice, mai avem şi o centrală pe biomasă pe la Braşov, de vreo 50-60 megawaţi. Ideea este foarte clară. Trebuie să păstrăm portofoliul variat. Dacă păstrezi mai mult cărbune, emiţi mai mult şi trebuie să compensezi. Când îl auzeam pe comisarul Timmermans că trebuie să oprim cărbunele, iar când ruşii le-au tăiat gazul nemţilor a început să spună că n-ar fi bine şi să dăm drumul la cărbune. Deci, undeva, trebuie să fim pe picioarele noastre şi să înţelegem unde suntem, încotro vrem să ajungem şi cum să ajungem acolo.

Ionuţ Purica: În momentul de faţă, suntem în faţa unei noi schimbări de paradigmă în sectorul energetic, pe tot fluxul. Apropos de producţie, avem prosumatorii, consumatorii care îşi produc singuri energia (…) mai mult decât atât, intră noi tehnologii, de tipul reactoare mici modulare. La Doiceşti deja o să se facă un asemenea reactor modular ţinând cont de faptul că există acolo nişte facilităţi şi o infrastructură care permit mai uşor instalarea. Deja vorbim de reactoare micro, nu modulare, micro însemnând un megawatt până în 10 megavaţi putere. (…) în condiţiile date, suntem în situaţia de a avea o serie de tehnologii noi. Nu e vorba numai despre generare. Reactoarele mici modulare sunt acum la nivelul de a avea chiar reactoare micro (…) Ford chiar a propus o maşină cu propulsie nucleară care mergea 10.000 de mile. Lucrurile se întorc pentru că  există un bazin de idei tehnologice, dezvoltate în diverse etape.

Ionuţ Purica: Deocamdată suntem pe partea de jos, de penetrare a tehnologiei, încă nu a ocupat toată nişa tehnologică. Luaţi Transporturile, chiar apare în acest moment un paradox ciudat. UE spune stingeţi luminile, faceţi economie în casă, dar creşteţi numărul de staţii de încărcare a maşinilor electrice. Adică renunţăm la confortul oamenilor ca să încărcăm maşini electrice? În momentul ăsta vorbesc, nu în general, pe o perspectivă largă. Suntem într-o perioadă de război, în care lucrurile nu se mai întâmplă aşa cum eram obişnuiţi până acum şi la care trebuie să ne adaptăm şi mai mult decât să ne adaptăm, să pregătim ce se va întâmpla după.

Ionuţ Purica: Suntem în situaţia, în România, la cel mai mic consum pe cap de locuitor. Germania are de vreo trei ori mai mult ca noi. Noi avem vreo 2,8, iar ei vreo 7kw/oră pe cap de locuitor. În condiţiile astea nu ar fi mai bine ca Germania să reducă consumul până la nivelul nostru? Şi nu suntem ultimii din Europa, cum avem obişnuinţa de a spune, suntem primii din Europa la eficienţă energetică. Adică ne găsim într-un context în care nu mai ai ce să mai tai. Şi mai mult decât atât. De câte ori aud trebuie să reducem cu 5% consumul. De obicei când spui 5%, 5% faţă de care bază de referinţă? Faţă de anul trecut am redus cu 5,5%. În 2019, care e ultimul an normal, am redus cu vreo 13%. Deci, ca să reducem cu 5%  de la 13% trebuie să creştem cu 8%.