- Ioan Sabin Sărmaș: Astăzi îți trebuie o echipă de cinci avocați după tine ca să iei o finanțare de o sută, două un milion de euro în România, într-o rundă de finanțare pentru că Legea 31 privind societățile din România arată foarte prost, nu e prietenoasă deloc.
- Ioan Sabin Sărmaș: Eu cred că alocarea asta a nu știu cât la sută din PIB s-ar atinge dacă noi, politicienii, am renunța la câteva lucruri populiste și nocive. Adică, ne e frică să dăm salarii bune acolo unde trebuie să dăm salarii bune. Noi vrem să digitalizăm România cu IT-iști din instituții publice care câștigă de 4 ori mai puțin decât în privat.
- Ioan Sabin Sărmaș: Cred că statul va fi nevoit să sprijine companiile de telecomunicații care nu trec printr-un moment bun, criza din energie i-a afectat și pe ei. Legea 5G care scoate un furnizor de echipamente de pe piață a avut iarăși un impact asupra lor, costurile pe care le au cu spectrul de frecvență sunt iarăși o povară.
Ioan Sabin Sărmaș, președintele Comisiei pentru IT&C din Camera Deputaților, spune că România riscă să-și piardă poziția pe care o deține în Europa și în lume pe piața de comunicații și tehnologia informației dacă nu rezolvă problemele legate de infrastructura universităților și lipsa personalului didactic care să instruiască un număr mai mare de studenți în domeniu.
Deputatul Ioan Sabin Sărmaș mai spune că autoritățile trebuie să profite și să atragă relocarea producției de semiconductori în România, să modifice legislația pentru a deveni mai prietenoasă și să pună bani pentru risc ca să încurajeze start-up-urile.
De asemenea, Ioan Sabin Sărmaș atrage atenția că România nu se poate digitaliza cu specialiști care câștigă de patru ori mai puțin în instituțiile publice decât la privat și spune că statul trebuie să aibă curaj să dea salarii bune acolo unde trebuie.
Președintele Comisiei IT&C mai spune că e nevoie de o strategie națională care să combată destructurarea companiilor provocată de presiunea unei piețe libere și a unui număr redus de absolvenți în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației.
Prezentăm principalele declarații ale președintelui Comisiei pentru IT&C din Camera Deputaților, Ioan Sabin Sărmaș, sâmbătă seara, la emisiunea InSecuritate, de la Aleph News:
Ioan Sabin Sărmaș: România s-a consolidat în Europa și în lume ca o piață care oferă multă calitate în ceea ce privește serviciile de IT. Dar, cum este cazul comunicațiilor, unde iarăși stăm bine și oferim servicii de comunicații de bandă largă internet cu mare viteză în Europa, nu e un bun câștigat. Dacă nu acționăm din timp, dacă nu avem o strategie, ne vom pierde poziția asta. Marea presiune pe piața noastră este că sunt prea puțini absolvenți produși de universități. Și sunt două motive. Lipsa capacității, a infrastructurii universităților și lipsa personalului didactic care să instruiască un număr mare de studenți în domeniul IT&C. Există și soluții. E o provocare cumva foarte accentuată în Europa, o provocare globală, dar Europa are un deficit mare, mare de IT-iști. Noi mai suntem și supuși riscului de a ne pleca IT-iștii din țară.
„Asistăm la o destructurare a IMM-urilor românești din zona IT&C”
Ioan Sabin Sărmaș: Ce trebuie să facem? Învățământul dual este soluția, soluția simplă pe care au adoptat-o și alte țări europene. Adică, să luăm studenți și în companii. Adică, să facă mai multă teorie în universități și practică mai multă în companii. Și atunci vom avea studenți, care după ce vor absolvi, vor ști să folosească cele mai noi tehologii la locul de muncă, vom lua presiunea de pe universități care nu au infrastructura să educe simultan un număr atât de mare de studenți și cu siguranță vom crea colaborări între universități și mediul privat astfel încât să nu-și mai taie craca de sub picioare companiile, furând 2-3 angajați ai universităților, 2-3 profesori pentru a deveni programatori într-o companie.
Ioan Sabin Sărmaș: E nevoie de un plan național, lucrurile nu sunt foarte complicate. E nevoie de o abordare națională care să ne ducă de la 7% din PIB la 14% din PIB. Componenta din Legile Educației care ține de învățământul dual este o gură de oxigen pentru industria IT&C din România, este vitală. Asistăm la o destructurare a IMM-urilor românești din zona IT&C. De ce? Pandemia a liberalizat foarte mult piața muncii. IT-iștii din România cu un PFA sau o microîntreprindere lucrează direct pentru companii din afară, la niște venituri pe oră pe care nicio companie din România nu le poate egala. Care e efectul secundar? Mor rând pe rând micile companii care nu-și mai permit să plătească angajații, dispare cultura organizațională, tu nu mai ai oameni care se formează, care dobândesc și alt tip de cunoștințe într-o companie, lucrează doar pentru o companie din afară la distanță, nu poate să crească decât din punct de vedere tehnic, fără să aibă o dezvoltare mai amplă, fără să urmeze o carieră. Și-atunci avem un dublu risc: de destructurare al companiilor din cauza presiunii unei piețe libere și de un număr redus de absolvenți.
„Ne e frică să dăm salarii bune acolo unde trebuie să dăm salarii bune”
Ioan Sabin Sărmaș: Astăzi îți trebuie o echipă de cinci avocați după tine ca să iei o finanțare de o sută, două un milion de euro în România, într-o rundă de finanțare pentru că Legea 31 privind societățile din România arată foarte prost, nu e prietenoasă deloc. E un obiectiv pe care îl avem mai mulți colegi parlamentari, vom schimba în perioada următoare legea, pentru a crea un fundament pentru companiile care vor să crească aici. Și atunci vom avea mai mulți IT-iști care cunosc domeniul AI sau mai mulți IT-iști specializați în cybersecurity și protejează rețelele de energie. Sau mai mulți specialiști pe tehnologii care țin de 5G care sunt tehologii emergente și care sunt de fapt viitorul tehnologiei în lume. Pentru că altfel, noi suntem într-o competiție cu Africa, cu Asia, unde ei sunt mult mai mulți. E complicat să câștigi bătălia.
Ioan Sabin Sărmaș: Eu cred că alocarea asta a nu știu cât la sută din PIB s-ar atinge dacă noi, politicienii, am renunța la câteva lucruri populiste și nocive. Adică, ne e frică să dăm salarii bune acolo unde trebuie să dăm salarii bune. Noi vrem să digitalizăm România cu IT-iști din instituții publice care câștigă de 4 ori mai puțin decât în privat. Vă dați seama care sunt oamenii care vin să-ți stea într-o instituție publică și care sunt favorizați de un context, cei care au condiții bune acasă, nu au nevoie de acei bani și nu vor sau nu pot să meargă în privat și cei care nu performează de cele mai multe ori în zona privată. S-ar putea să fie asta din urmă și e firesc. Oamenii buni nu o să rămână să lucreze pentru stat oricât de mult și-ar iubi țara asta, la un moment dat pleacă.
„Statul trebuie să pună la bătaie bani pentru risc”
Ioan Sabin Sărmaș: Dacă vrem să investim în România, trebuie să investim în primul rând fără să avem echipe de programare, pentru că și Estonia s-a digitalizat bazându-se pe companii, dar a avut în instituțiile ei publice oameni care au înțeles ce trebuie să ceară, ce să urmărească când li se livrează o soluție. La noi, din păcate, sunt foarte puțini acești oameni. Asta este o investiție pe care statul român trebuie să o facă. O altă investiție pe care statul trebuie să o facă este să pună la bătaie bani pentru risc. Tu ca stat trebuie să-ți asumi când investești că din 10 start-up-uri, 9 vor muri și să nu le spui că le iei banii înapoi, casa, mașina și masa peste 5 ani dacă nu au succes. Nu poți să obligi pe cineva la succes într-o zonă în care riscul este la el acasă.
Ioan Sabin Sărmaș: Securitatea cibernetică este unul dintre domeniile, la care, slavă Domnului, stăm bine. Putem să stăm mult mai bine. Am văzut niște rapoarte internaționale care spun că suntem pe locul 60 și ceva în lume. E decent. Din punct de vedere al infrastructurii, țara noastră este pregătită în a face față unor riscuri cibernetice. Putem mult mai bine de atât, dar suntem într-o zonă decentă, suntem în prima treime, este ok. Există câteva instituții fanion care își fac treaba foarte bine, dacă vorbim de atacuri cibernetice, atacuri statale.
Ioan Sabin Sărmaș: Când am spus că stăm bine, mă refeream la 2-3 instutuții cheie. În rest să nu vă imaginați că e o cultură a securității cibernetice foarte bună prin instituțiile publice. Mulți cred că dacă serverul e sub birou, e sigură informația. Nici vorbă. E probabil cel mai prost model. Avem mult de lucru aici. În companii, în România, de asta suntem pe locul 67, iarăși avem multe de învățat. Lumea nu investește suficient în soluții de securitate cibernetică până când nu o pățește. Știu companii care au fost atacate cibernetic, care nu au trecut niciodată prin ce au trecut, care au plătit sute de mii de euro pentru a-și recupera datele și s-au ales cu o mega pagubă. Atacuri sunt în fiecare zi. Știu companii care erau foarte aproape de a intra în faliment pentru că le-a fost criptat tot codul-sursă pe care ei îl ofereau clienților. Practic, ei nu mai aveau control asupra muncii pe care au făcut-o pentru clienți. Lucrurile astea se întâmplă zilnic. Cei care o pățesc vorbesc foarte puțin pentru că asta ar arăta o vulnerabilitate a lor în raport cu piața, cu partenerii. Ei, aici trebuie să intervină statul, să arate riscurile și iarăși să pună niște bani pe masă.
„Există în momentul de față 2,7 miliarde de oameni care nu au avut niciodată acces la internet”
Ioan Sabin Sărmaș: România e mai puternică în ITU ca niciodată. Și nu întâmplător are secretar general o doamnă, care este americancă, pentru că SUA au înțeles importanța strategică a acestei organizații. În această organizație strategică la nivel internațional, România se află în cea mai bună poziție pe care a avut-o vreodată. Ce trebuie să facă? Trebuie să ia companiile și universitățile românești să le ducă aproape de ITU. Trebuie să le facă relevante la nivel internațional. Nu trebuie să mergem cu sutele acolo, nu sunt sute de membri de sector. Membri de sector înseamnă companii și universități, ceilalți sunt statele membre, dar România trebuie să-și crească echipa care acționează în cadrul ITU, să impună din România politici la nivel global pentru că pentru politici nu-ți trebuie cine știe ce infrastrictură, îți trebuie creier, oameni pricepuți. Și asta avem în România, e simplă investiția, și trebuie să ia companiile românești și să le dea o oportunitate să se exprime, fie prin politici, fie prin standarde pe care vor să le impună la nivel intern șamd. Să-ți câștigi dreptul ăsta, forța asta fără să ai în țara ta un astfel de eveniment e foarte greu, aproape imposibil. E, asta e mina de aur.
Ioan Sabin Sărmaș: Există în momentul de față 2,7 miliarde de oameni care nu au avut niciodată acces la internet. E o cifră pe care ITU și-a propus până în 2030 să o ducă la zero. Și-a propus să atingă conectivitatea universală. Nu poate să o facă de una singură, o face cu statele membre. Ce poate să facă este să ofere asistență, să vină cu politici la nivel global care să facă accesul la internet posibil peste tot în lume. Unii ar putea să spună că este peste tot în lume, că avem companii satelitare care oferă servicii de internet și foarte simplu îți cumperi un device și ai internet oriunde în lume asta sau vei avea curând dacă nu e acoperită zona asta. Vine a doua provocare pentru ITU aceea de a avea internet pentru toți locuitorii planetei până în 2030, dar la un preț care e decent pentru o zonă sau alta a lumii. Bariera mare aici e că din punct de vedere economic nu este o investiție rentabilă pentru companiile de telecomunicații tradiționale în special, să meargă să pună infrastructură de fibră optică acolo când are 5, 10 sau 500 de abonați, costurile fiind mult mai mari. Dar nu e vina lor. Acei oameni sunt condamnați la necunoaștere și lipsă de acces la informație. Ăsta e principalul obiectiv al ITU. Este ambițios și se traduce în foarte multe acțiuni.
Ioan Sabin Sărmaș: Dacă China va spune mâine că nu mai livrează semiconductori, omenirea are o problemă. De asta cred că multe dintre capacități, și asta trebuie transformată într-un avantaj pentru Europa de Est și pentru România în special. Noi putem să fim o țară în care să se relocheze infrastructuri de producție de semiconductori pentru că avem și know-how, avem și specialiști, nu foarte mulți, dar avem suficienți încât să punem bazele unei astfel de industrii. Asta se va întâmpla. Cred că se vor aduce facilități, chiar dacă costul va fi un pic mai mare, țările vor decide, ok e un risc prea mare, e un risc strategic, asta s-a întâmplat și cu 5G, trebuie să ne uităm cu atenție cine produce componentele, unde se produc, care sunt riscurile, care este lanțul de distribuție și cum le protejăm față de riscuri.
„În 10 ani cred că România poate să fie complet digitalizată”
Ioan Sabin Sărmaș: În 10 ani cred că România poate să fie complet digitalizată, atât i-a luat Estoniei, cu o populație în proporție de 95% instruită digital. Am avut o discuție la o conferință ITU, la un site event cu fosta președinte a Estoniei și am întrebat-o dacă e mai complicat dacă ești o țară mai mare și a spus că e o scuză. Consider că are și nu are dreptate. Dar, într-adevăr e folosită de marile țări ca și scuză. Țările mari au sisteme mai puțin dinamice, instituții care se mișcă mai greu.
Ioan Sabin Sărmaș: Cred că statul va fi nevoit să sprijine companiile de telecomunicații care nu trec printr-un moment bun, criza din energie i-a afectat și pe ei. Legea 5G care scoate un furnizor de echipamente de pe piață a avut iarăși un impact asupra lor, costurile pe care le au cu spectrul de frecvență sunt iarăși o povară. Deci statul va trebui să se gândească cum sprijină companiile de telecomunicații să vină să investească într-o astfel de infrastructură care îți conectează un spital din România la infrastructura 5G globală, să ai astfel de servicii de telemedicină. Deci asta este un pas. Lucrurile nu se vor întâmpla de pe azi pe mâine pentru că companiile își fac un calcul. Câți bani scoatem din infrastructura asta? Păi dacă avem un spital în România și e folosită infrastructura de 3 ori pe săptămână, nu o să investim în asta. Deci aici trebuie să avem așteptări limitate și să vedem ca stat cum sprijinim astfel de soluții și cum salvăm vieți în cazul ăsta. Și pentru anumite tipuri de soluții trebuie să lucrăm la legislație pentru că legislația în domeniul medical nu e una care se schimbă în fiecare zi și e una care se tratează cu multă, multă precauție.