EXCLUSIV. InSecuritate. Radu Burnete, Confederaţia Patronală „Concordia”: Nu vedem încă o direcţie a digitalizării asumată de coaliţie. Riscăm să digitalizăm îmbârligătura / Avem nevoie în economie de un sistem simplu care să înlocuiască buletinul actual cu o identitate digitală

EXCLUSIV. InSecuritate. Radu Burnete, Confederaţia Patronală „Concordia”: Nu vedem încă o direcţie a digitalizării asumată de coaliţie. Riscăm să digitalizăm îmbârligătura / Avem nevoie în economie de un sistem simplu care să înlocuiască buletinul actual cu o identitate digitală EXCLUSIV. InSecuritate. Radu Burnete, Confederaţia Patronală „Concordia”: Nu vedem încă o direcţie a digitalizării asumată de coaliţie. Riscăm să digitalizăm îmbârligătura / Avem nevoie în economie de un sistem simplu care să înlocuiască buletinul actual cu o identitate digitală
  • Radu Burnete: Pentru 2023, cu siguranţă nu ne aşteptăm la un an în care creşterea să fie de 4-5% ca anul acesta. N-aş spune cuvântul recesiune pentru că nu avem încă suficiente semne să ne aşteptăm la recesiune, dar cu siguranţă economia încetineşte în special din cauza preţurilor mari la energie, a inflaţiei şi a incertitudinii acesteia pe care o vedem peste tot.
  • Radu Burnete: Eu zic că impozitarea bacşişului este o măsură foarte bună şi colegii mei din industria hotelieră au fost parte a acestei discuţii, pentru că fiscalizăm o parte a economiei, angajaţii pot folosi acele venituri ca să îşi ia credit şi aşa mai departe.
  • Radu Burnete: Ce nu vedem încă este o direcţie a digitalizării asumată de coaliţie. Vedem că fiecare minister ia câte un proiect, îl face dar nu pare că există un pilot acolo care să zică ok, asta da, asta nu, asta peste 3 ani. Şi aici e o problemă pentru că riscăm să digitalizăm îmbârligătura. Ideea nu e să digitalizezi birocraţia existentă, ci să simplifici, să creezi nişte sisteme noi.

Radu Burnete, director executiv, Confederaţia Patronală „Concordia” , vorbeşte despre aşteptările şi planurile antreprenorilor în 2023, soluţiile la criza energetică şi eventuale perturbări pe lanţul de aprovizionare cu produse petroliere, problemele economiei circulare şi minusurile pieţei muncii din România în condiţiile apariţiei unor noi industrii.

Prezentăm principalele declaraţii ale directorului executiv al Confederaţiei patronale Concordia, Radu Burnete, sâmbătă seara, la emisiunea InSecuritate, de la Aleph News:

Economia va încetini în 2023

Radu Burnete: 2022 arăta mai bine decât ne aşteptam. Dacă m-ai fi întrebat în 24 februarie ce aşteptări am de la anul acesta, ţi-aş fi spus că lucrurile merg în cap rău de tot şi iată că economia României a fost mult mai rezilientă decât ne aşteptam, dar ce vedem din septembrie încoace şi cifrele INS o confirmă vedem o încetinire a României. Pentru 2023 cu siguranţă nu ne aşteptăm la un an în care creşterea să fie de 4-5% ca anul acesta. N-aş spune cuvântul recesiune pentru că nu avem încă suficiente semne să ne aşteptăm la recesiune, dar cu siguranţă economia încetineşte în special din cauza preţurilor mari la energie, a inflaţiei şi a incertitudinii acesteia pe care o vedem peste tot.

Presiuni pe Portul Constanţa

Radu Burnete: Una dintre marile noastre companii deja se aprovizionează de luni de zile fără să recurgă la ţiţeiul rusesc şi nu avem probleme pe partea asta. Eu văd dificultatea în altă parte pentru că noi ne putem aproviziona cu ţiţei şi cu derivate care trebuie să vină în portul Constanţa. Dacă te uiţi, noi punem cea mai mare presiune pe portul Constanţa. Fie că sunt grânele care trebuie să meargă pe acolo, fie din ce în ce mai multe produse petroliere sau derivate care vin. Există mici îngrijorări că s-ar putea să ne trezim cu blocaje, că portul nu mai face faţă la aceste volume. Am discutat deja şi cu autorităţile, sunt câteva lucruri care pot fi făcute pe termen scurt ca să nu ne trezim că avem ţiţeiul şi motorina la 20 de km de România şi nu le putem aduce în ţară.

Minusuri la cercetare şi dezvoltare

Radu Burnete: România, ca şi Europa, are o problemă. Nu investim suficient în dezvoltare şi cercetare, de exemplu. Mult, mult prea puţin şi ar trebui să vrem să investim mai mult în domeniul ăsta, să ne uităm la ce investitori vrem în următoarele două decenii. Eu cred că trebuie să fim mult mai atenţi ce companii vin, ce planuri au, pentru că la cum arată lucrurile acum, cine nu face pasul ăsta şi nu investeşte în cercetare şi dezvoltare va avea o mare problemă la câţi bani aruncă China şi America în competiţia care, în principu, e între ele. Riscăm să fim absenţi din noile industrii care apar, care poate erau uşor marginale. Dar aici ştim că, dacă cineva apucă să o ia cu 4-5 ani înainte, nu-l mai prinzi din urmă.

Jumătate din economia României că nu este organizată

Radu Burnete: Planul nostru este să creştem mult mai mult în perioada următoare. Apropo de asociativitate, eu văd cam jumătate din economia României că nu-i organizată. Dacă ne gândim la sectoarele de producţie efectivă, de televizoare, electronice, componente şamd o să vedeţi că e o mare sărăcie de organizaţii care să le reprezinte şi Concordia este o confederaţie care aduce  înăuntru organizaţii ale unor sectoare. Există o parte simplă, cu sectoare care sunt organizate şi le aducem împreună, dar există şi o parte mai dificilă a ceea ce ne-am propus, să convingem aceste companii şi aceşti antreprenori să-şi creeze organizaţii, să devină mai implicaţi.

Ducem lipsă de strategii pentru viitor

Radu Burnete: Deficienţa e că nu reflectăm prea mult la lucrurile pe care să pariem în viitor. Şi nu mă refer la volume stufoase pe care să le numim strategii de ţară. Inclusiv conversaţiile pe tema asta lipsesc. Adică nu cred că există un soi de înţelegere a noastră comună, care sunt cele 4-5 industrii ale noastre unde România poate fi cu adevărat competitivă. Şi o slăbiciune mare a guvernanţilor şi politicienilor noştri, şi o spun fără menajamente, e că ei vor să ajute pe toată lumea. Şi dacă vrei să ajuţi pe toată lumea nu ai cum să ai acele 4-5 industrii.

Noile industrii, educaţia şi lipsa de specialişti

Radu Burnete: Şcoala ar trebui, cel puţin din punctul meu de vedere, să pregătească nişte oameni, să-i înveţe să înveţe, să le dea un set de principii şi de norme etice pentru ca după aceea să înveţe multe lucruri în companii. Şi aici simt că începem să avem o problemă. Pe de altă parte, în domeniile tehnice, unde trebuie să ieşi din şcoală cu un anumit set de cunoştinţe, corelarea asta între nu doar ce are nevoie astăzi mediul de afaceri, dar ce nevoi vedem în următorii 10-15 ani, acolo cred că nu ne uităm cu foarte mare atenţie, pentru că degeaba vrem noi să construim microcipuri şi baterii pentru că nu pot eu şi nici dvs să le faceţi, trebuie să le facă nişte oameni care ştiu şi dacă nu ne uităm să-i avem, e o problemă.

Radu Burnete: Ca să pregăteşti aceşti oameni, ai nevoie de profesori. Noi tindem să croim învăţământul vocaţional, dual după ce profesori avem. Dacă ştie să predea electronică, electronică facem. Şi aici simt că ministerul şi autorităţile nu au fost destul de curajoase. Eu nu spun să trimitem toţi profesorii pe străzi şi să-i dăm afară. Dar şi aici trebuie să te uiţi pe termen lung. Dacă avem un corp profesoral care nu e potrivit pe asta, trebuie să-l schimbi. Cu asta trebuie să începem. Poate trimiţi oameni să studieze în străinătate.

Soluţii pentru taxarea excesivă a muncii

Radu Burnete: Sunt două puncte unde taxarea muncii în România este excesivă. Unu, pe salariile mici. Dacă ne uităm la salariul minim avem una dintre cele mai mari taxări din Europa pentru că majoritatea statelor oferă destul de multe facilităţi fiscale la salariile mici şi doi, suntem, cred singura ţară din UE care nu plafonează contribuţiile sociale. Adică dacă câştigi 50.000 de euro pe lună plăteşti jumătate pentru pensii şi sănătate deşi e evident că nu vei beneficia. Asta creează un fenomen prin care mulţi oameni inventează forme ca să nu plătească aceste contribuţii sociale. Şi aici noi ar trebui să le plafonăm la 3-5 salarii medii şi de acolo în sus nu se mai plăteşte. Deci astea două sunt excesive şi creează destul de multe distorsiuni în economie şi noi tot spunem. Din punctul nostru de vedere ce trebuie să facem e să extindem baza de impozitare, toată lumea să plătească CAS şi CASS, după care să începem uşor să le scădem, să le plafonăm, deci toată lumea să plătească mai puţin, dar per total să adunăm mai mult.

Beneficiile impozitării bacşişului

Radu Burnete: Eu zic că este o măsură foarte bună şi colegii mei din industria hotelieră au fost parte a acestei discuţii, pentru că fiscalizăm o parte a economiei, angajaţii pot folosi acele venituri ca să îşi ia credit şi aşa mai departe. Şi în al treilea rând aş mai spune un lucru pentru că noi tindem să asociem bacşisul doar cu restaurantul, dar în momentul de faţă avem o parte semnificativă a bacşişului care se dă în serviciile de livrare. Şi aveam din ce în ce mai mulţi oameni care primeau bacşis sau lăsam 5 lei în aplicaţie şi după ce deduceau de acolo impozitele, ţie ţi se părea că ai lăsat un bacşiş oarecum semnificativ, iar omului îi rămânea un leu sau doi. Cred că înţelegerea la care s-a ajuns ca pe bacşis să se pună impozit pe venit e un lucru la care trebuie să ajungem demult.

Digitalizarea bate pasul pe loc

Radu Burnete: Ce nu vedem încă este o direcţie a digitalizării asumată de coaliţie. Vedem că fiecare minister ia câte un proiect, îl face dar nu pare că există un pilot acolo care să zică ok, asta da, asta nu, asta peste 3 ani. Şi aici e o problemă pentru că riscăm să digitalizăm îmbârligătura. Ideea nu e să digitalizezi birocraţia existentă, ci să simplifici, să creezi nişte sisteme noi.Chestiunile pe care ne-am concentrat la confederaţie a fost să încercăm să găsim acele puncte nevralgice, câteva modificări, pe care dacă le faci, digitalizarea accelerează şi aici sunt două lucruri pe care le-aş puncta. Unu, semnătura electronică, cu care poţi semna cu mare uşurinţă orice document, şi în interacţiunea cu statul, dar şi în interacţiunea privată, lucrurile se mişcă foarte repede, şi doi, identitatea digitală, adică acel celebru buletin electronic. Noi avem nevoie în economie de un sistem simplu care să înlocuiască buletinul actual cu o identitate digitală.