• Libanezii se confruntă cu foamete, coronavirus și o explozie catastrofală.
  • Oamenii cred că sunt blestemați.
  • Unii dintre ei spun că anchetarea cazului lui Hariri ar avea legătura cu explozia din Beirut: „Ne-ar transmite să renunțăm”.

Dimineața zilei de miercuri nu mai este doar un început de zi obișnuit pentru libanezi. Populația este terifiată.

Praful și ceața cafenie provocată de explozie începe să dispară, însă imaginile care rămân în urmă sunt apocaliptice.

Clădirile sunt lipsite de geamuri, chiar și la 4 kilometri de locul în care a avut loc explozia, relatează The Guardian.

Recomandări

MACRON CERE ARMĂ NUCLEARĂ PENTRU UE
CE FACEM CU POLUAREA?
CHINA AVERTIZEAZĂ SUA
BANII PENTRU UCRAINA RĂMÂN ÎN SUA
NO MORE EMMA?
SORANA MERGE ÎN TURUL 3 LA MADRID OPEN

Unda de șoc a fost auzită chiar și la o distanță de 80 de kilometri. Unii spun că s-a auzit și în vestul Ciprului, la 250 de kilometri depărtare.

„Numai niște cantități imense de explozibil ar putea face asta”, a explicat un inginer local. „Ceva acolo în port a explodat pur și simplu sau a fost făcut cu un scop”, a adăugat bărbatul.

Ultima oară când Libanul a fost zdruncinat de o catastrofă a fost în februarie 2005, când prim ministrul Rafik Hariri a fost ucis: mașina în care se afla a explodat.

Oamenii se tem și încep să se întrebee dacă nu cumva cele două explozii au legătură: „Nimic nu se întâmplă fără motiv aici. Ar putea fi un mesaj pentru cei care anchetează cazul: să renunțe”.

„În toată istoria Libanului nu s-a întâmplat așa ceva, de asemenea amploare. A fost aproape o termonuclear și am impresia că ar fi fost o mulțime de explozibil militar acolo. Ne vor spune vreodată adevărul? Mă îndoiesc”, spune un alt bărbat în timp ce-și curăță ciornurile din fața ușii.

Apocalipsa din Beirut: „Suntem blestemați”

Este foarte greu să zdruncini Beirutul, având în vedere că au mai trecut prin bombardamente înainte, însă de data aceasta situația este cu mult diferită.

Totul a început ieri, imediat după ora 18:00. Explozia a măturat clădirile, geamurile au fost sparte, iar străzile au fost acoperite de ruine: bucăți de mașini, cioburi, copaci retezați și bălți de sânge.

Dârele de sânge de pe străzi erau ca niște urme care indicau încotro au fost transportați răniții pentru a fi duși la spital, însă spitalele sunt copleșite de amploarea catatrosfei.

Alți oameni umblau dezorientați pe străzi, iar alții păreau că se grăbesc. Mulți și-au abandonat locuințele, fără a ști clar unde se vor duce.

Coronavirus, foamete, implozie economică și explozie catastrofală – toate îi lovesc pe libanezi în același timp.

„Suntem blestemați”, spune un tânăr de 20 de ani care sângerează pentru că încheietura lui a fost tăiată de cioburile pulverizate de explozie.

„Chiar dacă a fost un accident, este ultimul lucru de care aveam nevoie acum”, a adăugat.