- Nicușor Dan a confirmat că a propus Statelor Unite o formulă de împărțire a costurilor pentru prezența militară americană.
- Numărul militarilor americani din România a scăzut de la aproximativ 1.700 la 1.172.
- România ar putea urma modelul Poloniei, care s-a oferit să plătească 15.000 de dolari anual pentru fiecare militar american staționat pe teritoriul său.
- Oferta României vine în contextul în care Administrația Trump analizează reducerea prezenței militare americane în Europa.
România este dispusă să plătească Statelor Unite pentru menținerea trupelor americane pe teritoriul său și chiar pentru suplimentarea efectivelor, în contextul amenințărilor tot mai mari reprezentate de Rusia în regiunea Mării Negre, relatează publicația Financial Times.
Nicușor Dan a confirmat, într-un interviu acordat Financial Times, că a propus Statelor Unite o formulă de împărțire a costurilor pentru prezența militară americană.
„Am propus câteva cifre… în legătură cu trupele și cu împărțirea costurilor”, a declarat Nicușor Dan, precizând că România își dorește o prezență militară americană mai consistentă. „Vrem mai mulți militari americani și capabilități letale”, a subliniat acesta.
Potrivit informațiilor furnizate de administrația lui Nicușor Dan, în prezent, aproximativ 1.172 de militari americani se află în România, față de un contingent anterior de circa 1.700 de soldați.
Oferta României ar putea urma modelul Poloniei, care a propus Statelor Unite să plătească 15.000 de dolari anual pentru fiecare militar american staționat la o bază permanentă planificată pe teritoriul său, denumită „Fort Trump”.
Propunerea României a fost prezentată subsecretarului american al Apărării, Elbridge Colby, în timpul vizitei acestuia în Polonia și România, două dintre cele mai importante state NATO de pe flancul estic.
Demersul vine într-un moment în care Administrația Trump analizează reducerea prezenței militare americane în Europa, iar oficiali ai Pentagonului au susținut în repetate rânduri necesitatea unei desfășurări mai restrânse și mai bine concentrate a trupelor americane pe continent.
Nicușor Dan a explicat că România are o poziție foarte apropiată de cea a Poloniei în privința amenințării rusești și a riscurilor pe care războiul din Ucraina le generează pentru securitatea regională. România a fost afectată direct de conflict, după ce drone rusești au pătruns în repetate rânduri pe teritoriul său, iar nave comerciale au fost lovite în apropierea coastelor românești.
„Rușii încearcă să schimbe mentalitatea țărilor europene care susțin Ucraina”, a avertizat Nicușor Dan. Acesta a precizat că România și-a îmbunătățit apărarea împotriva amenințărilor aeriene și intenționează să consolideze în același mod securitatea la Marea Neagră, prin echipamente suplimentare și o capacitate mai bună de reacție, fără a provoca o escaladare militară.
Un argument important în favoarea unei prezențe americane mai puternice, notează Financial Times, îl reprezintă infrastructura strategică pusă la dispoziția Statelor Unite. Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, aflată în apropierea litoralului Mării Negre, și portul Constanța au o importanță majoră pentru operațiunile americane.
Nicușor Dan a amintit că România a permis folosirea bazei aeriene de către forțele SUA în cadrul operațiunilor militare împotriva Iranului din acest an, în timp ce alte capitale europene au refuzat să ofere facilități similare.
Pe lângă Mihail Kogălniceanu, Statele Unite au personal militar și sisteme de apărare antirachetă la baza de la Deveselu. Rămâne însă de văzut dacă Statele Unite vor accepta să trimită în România și unități de luptă, nu doar personal destinat funcționării și protejării infrastructurii militare americane.
Planurile României sunt complicate de situația financiară a țării. Nicușor Dan a recunoscut că deficitul bugetar ridicat limitează capacitatea României de a crește cheltuielile militare în ritmul Poloniei, care se apropie deja de pragul de 5% din PIB pentru apărare. Aliații NATO au convenit să atingă ținta de 5% până în 2035.
Nicușor Dan a mai declarat că relațiile dintre România și Administrația Trump s-au îmbunătățit după tensiunile apărute în urma anulării alegerilor prezidențiale din România din 2024. Vicepreședintele american JD Vance criticase în 2025 situația politică din România și pusese sub semnul întrebării soliditatea dovezilor privind ingerințele rusești.
„Noua Administrație a SUA nu avea toate informațiile despre cooperarea noastră bilaterală. Foarte curând după aceea, cred că au înțeles”, a declarat Nicușor Dan.