- Rezerviștii mobilizați au fost puși să tragă cu arme fabricate în 1952
- Rezerviștii mobilizați din București au între 43 și 63 de ani
- România a suspendat la 1 ianuarie 2007 serviciul militar obligatoriu
- Miruță: A fost înregistrată o prezență de 85% la exercițiul de mobilizare
Colegul nostru, Florin Jipa, este unul dintre cei 10.000 de participanți la exercițiul de mobilizare al Ministerului Apărării Naționale, „MOBEX Bucureşti – Ilfov 26”, destinat verificării stadiului pregătirii populaţiei pentru apărare și desfășurat în perioada 5-12 octombrie 2026.
Militarii rezerviști au fost luați în evidență, evaluați medical și psihologic, au primit ținuta militară și armamentul și au mers în poligon la o ședință de tragere.
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității, a dezbătut subiectul într-o intervenție LIVE, la Aleph News.
Care au fost primele impresii după participarea la MOBEX în calitate de rezervist?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „În primul rând, vreau să spun că am fost plăcut impresionat de oamenii care ne-au primit. O structură, cred, este Batalionul de Servire al Comandamentului Logistic Întrunit. Fluxurile au mers perfect, am fost primiți cu politețe, totul era rezolvat pe loc, cu bunăvoință. Deci le dau nota 10 celor care au organizat exercițiul de la acest Batalion al Comandamentului Logistic Întrunit. Și nu doar eu am fost mulțumit, ci toți rezerviștii am fost încântați.
Am rămas așa, puțin uimiți, când am văzut ținuta militară, iar aceea este ținuta militară cu mai multe nuanțe, cu mai multe culori. Cred că erau cel puțin trei variante de culori, iar militarii în activitate mai vechi aveau și mai decolorată ținuta.
De asemenea, bocancii de acum, din 2026, se asemănau foarte mult cu bocancii parașutiștilor din anii ’80. Foarte rigizi, greoi la prima încălțare. Nu seamănă deloc cu bocancii pe care i-am văzut în magazinele militare din armatele aliate în ultimii 30 de ani, începând cu teatrele de operații și la toate misiunile la care am fost. Probabil sunt foarte rezistenți, dar sunt destul de incomozi.
Însă ceea ce ne-a mirat foarte mult a fost armamentul pe care l-am primit. Uitându-ne la clipul postat pe o rețea de socializare de ministrul Miruță, în care vorbește de cât de moderne sunt armele; de fapt, noi am primit niște arme sovietice, celebrul pistol TT.
Ultima oară am tras cu el în anul 1988 și am fost mirat să aflu că el încă mai este în academiile militare. Sublocotenentul care ni l-a prezentat a spus că a tras cu el în academiile militare și, fiind sublocotenent, era de 3, maxim 4 ani ofițer. Ceea ce înseamnă că acest pistol sovietic, care este modelul 1933, vine de la Tula Tokarev, care l-a făcut după Coltul din 1911 american, iar muniția de 7,62, după Mauserul C96 german, care a fost în armata germană între 1896 și 1937. Deci, practic, am primit o piesă de muzeu.
Din 10 persoane care eram pe aliniamentul de tragere, 3 am avut incident de tragere, inclusiv eu am avut incident de tragere, deci cam 30% din cei 10, 30% am avut incident de tragere, iar cei care erau acolo și deserveau tragerea spuneau că la fiecare serie de tragere sunt probleme. Aceste pistoale ar trebui scoase din evidență. Nu are rost să mai ții astfel de pistoale.
Al meu era făcut, fabricat în 1952, modelul 1933, dar fabricat în Uniunea Sovietică în 1952. Să-i dai un astfel de pistol unui om, în primul rând, îi zdruncini încrederea de la început în armată și în echipamentul militar, plus că îi pui sănătatea în pericol, fiindcă, în momentul în care tragi cu un astfel de pistol, fiind vechi de 72 de ani, cum a fost al meu, țeava poate să explodeze.
La un pistol, de exemplu, a căzut o piesă chiar înainte să tragă cu el. Deci e clar că aceste pistoale nu mai sunt sigure în a executa tragerea și aici este vina Ministerului de Interne, dar și a Ministerului Apărării, fiindcă este un program de 900 de milioane de euro pentru 340.000 de arme, 240.000 ale Ministerului Apărării, care a fost plimbat de la Apărare la Interne, până când nu a mai fost semnat.
Curios, țintele au fost nimerite, chiar dacă au fost pentru acest gen de pistol. Ultima țintă a fost la 50 de metri, o distanță destul de mare pentru un pistol vechi de 72 de ani. Țintele au fost nimerite. Acest pistol, cum spuneam, l-am folosit în tinerețe, ultima oară în 1988. El era și era considerat atunci de noi mult mai bun decât Carpațiul, care l-a înlocuit, care este un pistol destul de slab. Și Carpațiul încă este în dotarea Armatei Române, un pistol, la fel, pe care nu te poți baza. Însă, fiind atât de vechi, automat naște anumite probleme când vine vorba de siguranță și, sincer îți spun, am avut așa puține trăiri de inimă când am apăsat prima dată pe trăgaci. Am văzut că merge, funcționează și atunci am tras cu mai mare ușurință cele 16 cartușe.
Ne-a ieșit în evidență faptul că majoritatea eram peste 50 de ani. Nu poți să pleci la război cu bunicii, nu ai cum să câștigi un război cu bunicii. Ministerul Apărării Naționale, la fel, are o mare problemă privind vârsta rezerviștilor, iar acel program al serviciului militar voluntar, în care 10 ani de militar trebuie să intre într-o pregătire de 4 luni, după care să intre în rezerva operațională, este praf în ochi, să ne facem că facem ceva, că avem o mare problemă, fiindcă, în momentul în care îți iei din sistem 100 de mii de rezerviști din rezerva operațională pe an și bagi înapoi 10.000, este clar că niciodată nu o să ajungi la nivelul la care ai nevoie și ești într-un mare minus.
În acest moment, bărbații României peste 18 ani sunt împărțiți în două categorii. Cei care apără țara și au această datorie să o apere – chiar Ministerul Apărării Naționale a transmis că cel mai tânăr are 43 de ani și, cum spuneam eu, media este undeva la peste 50 de ani – și ceilalți, tineri, sau cei care au evitat serviciul militar, chiar dacă aveau vârsta să meargă în serviciul militar, categorie din care face parte inclusiv ministrul Apărării Naționale, care nu au nici cea mai mică pregătire și nici nu sunt chemați în rezerve operaționale, deci nu sunt primii care apără România. Acest lucru ar trebui să se schimbe, fiindcă nu e normal ca bătrânii să meargă să apere România, iar tinerii să stea bine-mersi, să nu aibă nicio responsabilitate privind securitatea țării.
Și ultimul lucru este cumva un pic de dezinformare când se spune că această activitate este pentru pregătirea rezerviștilor. Nu are nicio legătură cu pregătirea rezerviștilor. Rezerviștii sunt chemați pentru a fi luați în evidență, a le actualiza datele. Pe urmă te duci și execuți și o tragere cu armamentul individual. Dar când ne-am dus acolo, ni s-a spus fiecăruia ce funcții avem și majoritatea nu știam cu ce să mănânc acea funcție, deci nu știam să operăm în acea funcție.
Celelalte armate, m-am uitat, fac alt gen de pregătire, cheamă rezerviștii la unitatea unde sunt încadrați, merg într-o aplicație de câteva zile, chiar și o săptămână, pe funcția pe care sunt încadrați și execută sarcinile din fișa postului pe care sunt încadrați, cunosc colegii, știu exact elementele unității militare.
Practic, când sună goarna, aceia sunt pregătiți. Noi doar ne-am probat ținuta și am tras cu o armă din 1952, deci nu ne simțim pregătiți, dar exercițiul a avut un rol de pregătire a structurilor de mobilizare din Armata României. Practic, acesta este scopul principal: pregătirea structurilor de mobilizare și verificarea sau actualizarea evidenței rezerviștilor, iar cuvântul „pregătirea rezerviștilor” s-a pus așa ca să-i dea o anumită culoare, ținând cont că nu s-a făcut la noi și încă nu se face pregătirea rezerviștilor.
Cum este România apărată, are destui militari, ce programe de pregătire a populației există în acest moment?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Sunt programe, de exemplu, Polonia are două programe în practică. Primul program a reînființat trupele teritoriale, unde merg acești tineri la pregătire, și are un program special de pregătire a populației pentru apărare, nu cu 5.000 sau cu 10.000, ci cu 300.000 de persoane pe an. Acolo toți sunt responsabili. Nu mai vorbesc de statele baltice, unde armata este obligatorie; nu mai vorbesc de Germania, unde se vrea reintroducerea serviciului militar obligatoriu începând cu 2027, dacă cel voluntar nu funcționează.
În România, adevărul este că noi avem două programe în acest moment: rezervistul voluntar, unde sunt vreo 3.000 de militari, și, de anul acesta, serviciul militar voluntar, unde vor fi, am înțeles, o ambiție maximă de 10.000, dacă se va ajunge…ceea ce înseamnă 15.000. Dar, cum spuneam mai devreme, din 2007, în fiecare an, au fost scoși din evidență peste 100.000 de militari, inclusiv anul acesta sunt scoși peste 100.000 de militari.
Acest lucru l-a declarat chiar fostul ministru al Apărării, coleg de partid cu Miruță, Ionuț Moșteanu, și, fiind aceste goluri foarte mari, ele trebuie astupate repede, fiindcă nu ne așteaptă nimeni.
Am văzut astăzi, de exemplu, Marco Rubio, care spunea că cel mai mare pericol este faptul că nu se ajunge la o negociere în Ucraina, iar Rusia poate ataca hibrid un stat vecin și atunci situația poate escalada. În momentul în care ai o armată și o populație pregătită pentru apărare, cred că este cel mai bun mijloc de descurajare a unei acțiuni, ori hibride, ori a unui atac direct”.
