Forța de muncă între Est și Vest. Mulți estici au acceptat joburi sub calificările lor și în condiții proaste

Sursa foto: Profimedia
  • Milioane de est-europeni au plecat la muncă în Occident, după extinderea UE.
  • Est-europenii au acceptat adesea posturi sub nivelul lor de calificare.
  • Libertatea de mișcare este una dintre pietrele de temelie a UE.
  • Se vrea ca fiecare stat UE să dea un salariu minim decent angajaților.

Cea mai prețioasă resursă a oricărei companii este forța de muncă.

Potrivit Comisiei Europeane, de la extinderea Uniunii Europene în fostele țări comuniste, a început lupta pe muncitori, între Est și Vest. Atât calificați, cât și necalificați.

O luptă pe care țările estice erau sortite să o piardă, mai ales la început, în condițiile pieței unice europene. Este și ușor de înțeles de ce.

Milioane de est-europeni au spus Da ofertelor avantajoase oferite de firmele occidentale. Au beneficiat astfel, de dreptul lor de a se mișca liberi prin Uniune.

Libera mișcare a muncitorilor înseamnă schimburi culturale, umplerea unor goluri de cunoștințe și susținerea pieței interne. Așa că oamenii potriviți sunt disponibili pentru joburile potrivite oriunde în Europe.

Pe hârtie sună bine, dar realitatea are multe părți întunecate.
Mulți estici au acceptat joburi sub calificările lor și în condiții proaste, doar ca să câștige mai bine decât în țările natale.

De exemplu, salariul mediu în Germania este de peste 2.300 de euro, în timp ce în România este de aproximativ 670 de euro. Iar în trecut, diferența era și mai mare.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene, a declarat în acest sens: „În ceea ce privește productivitatea, nivelul este la 60%-70% din nivelul de productivitate din Europa de Vest, dar salariile sunt la 30%-40%. Este clar o diferență de venit.”

Pentru muncitori, personal, este bine, pentru că au mai mulți bani în buzunar.
Dar țările lor natale rămân fără muncitori, iar țările gazdă se trezesc cu o economie dată peste cap de forță de muncă ieftină.

Problema e cunoscută de mult timp, dar abia acum a început Comisia Europeană să acționeze deoarece au apărut ocazii de reformă din cauza pandemiei.

Ursula von Der Leyen a propus în octombrie o directivă ca salariații europeni să aibă salarii minime decente în țările natale.

„Salariile de dumping distrug demnitatea muncii, penalizează antreprenorul care oferă salarii decente și distorsionează competiția cinstită din piața unică. Asta trebuie să se oprească.” a precizat șefa Comisiei Europene.