- John Bolton: „Nu este doar Rusia cu care ne confruntăm. Este axa China-Rusia”
- John Bolton, despre trupele americane din România: „Cred că există un argument foarte convingător pentru care nu numai că trupele nu ar trebui retrase, ci ar trebui suplimentate”
- John Bolton: „Cred că ruşii încearcă să afle unde este marginea limitei, să vadă cât de mult pot face înainte ca noi să luăm în considerare invocarea Tratatului Atlanticului de Nord”
România ar trebui să nu aştepte pasiv rezultatul revizuirii posturii militare americane în Europa, ci să îşi intensifice demersurile la Washington pentru menţinerea şi chiar creşterea prezenţei militare americane pe teritoriul ţării, susţine John Bolton.
„Nu aş sta să aştept ca revizuirea să fie finalizată”, a declarat John Bolton în emisiunea „Cine te apără”, de la Aleph News, difuzată în fiecare joi, de la ora 22.00. Acesta face referire la documentul Defense Posture Review, care ar urma să fie publicat de Pentagon la finalul acestui an.
Fostul consilier pentru securitate naţională al lui Donald Trump şi fost ambasador al SUA la ONU consideră că România are argumente strategice importante pentru menţinerea unei prezenţe militare americane consistente.
„Cred că, poate împreună cu alte ţări din Europa de Est, ambasada României şi principalii lideri politici din România ar trebui să contacteze membri ai Congresului şi să explice de ce, având în vedere războiul care continuă în Ucraina, având în vedere ameninţarea despre care ştim că Kremlinul o poate exercita în orice moment asupra Moldovei şi, evident, marea incertitudine privind Marea Neagră şi comerţul de acolo, acestea sunt aspecte ale statutului de stat aflat în prima linie în faţa ameninţării ruse”, a spus Bolton.
„Trupele nu ar trebui retrase”
John Bolton a formulat un mesaj direct în privinţa prezenţei militare americane în România.
„Cred că există un argument foarte convingător pentru care nu numai că trupele nu ar trebui retrase, ci ar trebui suplimentate”, a declarat fostul oficial american.
Bolton a plasat România într-un context mai larg, al flancului estic al NATO. În opinia sa, dacă Statele Unite îşi ajustează dispozitivul militar în Europa, repoziţionarea ar trebui să ţină cont de apropierea noilor ameninţări de frontiera estică a Alianţei.
„Dacă ceva, forţele din Europa ar trebui să fie suplimentate, realmente desfăşurate către frontiera estică a NATO, de la Finlanda până în Grecia”, a spus Bolton.
România ar intra astfel, în viziunea sa, într-o zonă strategică în care prezenţa militară aliată are o importanţă directă pentru descurajarea Rusiei.
Întrebat despre dronele care au pătruns în spaţiul aerian românesc şi despre momentul în care România ar putea considera că se află în război, Bolton a făcut o distincţie importantă: intenţia ar fi esenţială în evaluarea unui asemenea incident.
„Dacă am putea fi siguri că dronele ruseşti, în special, au fost trimise deliberat, cred că acesta ar fi un act de război”, a declarat Bolton.
Fostul ambasador american a atras atenţia că asemenea incidente nu afectează doar România.
„Acest lucru afectează, evident, România foarte direct, dar şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est”, a spus el.
Bolton consideră că NATO ar trebui să transmită Moscovei că Alianţa urmăreşte cu atenţie aceste acţiuni şi că există limite care nu trebuie depăşite.
„Cred că NATO trebuie să facă o evaluare aici asupra modului în care să le explice ruşilor că înţelegem exact ce fac şi că trebuie să se oprească”, a afirmat Bolton.
„Kremlinul va eroda structurile noastre de descurajare”
Potrivit lui Bolton, problema nu este doar un incident izolat cu o dronă, ci posibilitatea ca astfel de acţiuni să testeze reacţia NATO.
„Altfel, Kremlinul va eroda structurile noastre de descurajare până când, data viitoare, nu va mai fi doar o dronă rătăcită sau două”, a spus fostul oficial american.
Bolton a menţionat şi posibilitatea ca o viitoare escaladare să vizeze un stat NATO, evocând în special statele baltice.
„Ar putea fi, de fapt, un atac asupra unui membru NATO, poate unul dintre statele baltice”, a declarat el.
În acest context, Bolton vorbeşte despre o perioadă pe care o consideră „foarte periculoasă” pentru Europa şi avertizează că ecuaţia de securitate nu implică doar Rusia.
„Nu este doar Rusia cu care ne confruntăm. Este axa China-Rusia”, a spus Bolton, referindu-se la sprijinul acordat de China Rusiei în contextul războiului din Ucraina.
Articolul 5 şi „zona gri”
Întrebat dacă o pătrundere deliberată a unei drone ruseşti în spaţiul aerian al unui stat NATO ar putea declanşa Articolul 5, Bolton nu a oferit un răspuns automat, ci a pus accentul pe modul în care Rusia testează limitele Alianţei.
„Cred că ruşii încearcă să afle unde este marginea limitei, să vadă cât de mult pot face înainte ca noi să luăm în considerare invocarea Tratatului Atlanticului de Nord”, a spus el.
În opinia sa, miniştrii apărării şi de externe ai statelor NATO ar trebui să discute rapid despre o strategie comună de descurajare a acţiunilor din zona gri.
„Dacă detectează slăbiciune din partea NATO, pur şi simplu vor creşte presiunea”, a afirmat Bolton.
Pentru România, mesajul lui Bolton este ca Bucureştiul să nu aştepte deciziile Washingtonului, ci să îşi prezinte activ argumentele în faţa administraţiei şi Congresului american.
„Nu aş sta să aştept ca revizuirea să fie finalizată”, a repetat Bolton, indicând că România ar trebui să explice direct factorilor de decizie americani de ce poziţia sa geografică şi contextul de securitate din regiune justifică menţinerea sau chiar consolidarea prezenţei militare americane.