• Gabriel Attal a depus demisia guvernului la Elysée în această dimineață.
  • Stânga ajunge în frunte după alegerile anticipate, dar nu are majoritate absolută.
  • Reuniunea Națională a Marinei Le Pen ajunge abia pe locul trei.
  • Blocul central al președintelui Macron se clasează pe locul 2, foarte aproape de Noul Front Popular.

Franța iese din alegerile anticipate mai divizată ca niciodată, între trei blocuri ireconciliabile și fără majoritate absolută pentru formarea unui guvern. Creșterea Reuniunii Naționale a Marinei Le Pen și Jordan Bardella a fost blocată de alianțele dintre cele două tururi.

Spre surpriza generală, blocul de stânga a ajuns în frunte, urmat de blocul de centru al președintelui Macron, în timp ce Reuniunea Națională se clasează abia pe locul trei.

Urmează o perioada de negocieri, însă fără perspective reale. Stânga, formată din 4 partide, are 178 de locuri din cele 287 de care ar avea nevoie Grupul de centru are 156 și Reuniunea Națională 134. O ierarhie, dar cu blocuri destul de echilibrate și cu imposibilitatea, pentru oricare, de a atinge majoritatea necesară.

Recomandări

VA CÂNTA CELINE DION LA JO?
CE VREA NETANYAHU DE LA SUA
WHATSAPP VINE CU NOI AVATARE
CHARLES INVESTEȘTE ÎN ELICOPTERE
TE CONFRUNȚI CU MAHMUREALĂ EMOȚIONALĂ?
CANICULA LOVEȘTE INDUSTRIA HORECA

Stânga ar vrea să preia mandatul de premier cu un guvern minoritar. Macron speră încă să creeze o alianță cu partide din stânga- socialiștii, de exemplu – și din dreapta sa, cei 66 de parlamentari republicani.

Cât ar putea dura această perioadă de incertitudine?

Macron nu este grăbit. Constituția îi dă dreptul să aleagă chiar el prim ministrul. Attal își depune demisia la Elysée, pe care Macron poate – sau nu – să o accepte. Foarte probabil că guvernul său va continua să gestioneze treburile curente, poate chiar pe toată perioada JO deși stânga pare foarte grăbită să ajungă la Matignon.

Pe 18 iunie se constituie grupurile parlamentare, se alege conducerea Camerei, foarte probabil că până atunci nu se va întâmpla ceva major mai ales că Macron are o agenda constrângătoare: summitul NATO la Washington, summitul Comunității Politice Europene în Marea Britanie pe 18 iulie și imediat apoi primirea delegațiilor pentru JO. Ca sa nu mai vorbim despre ceremoniile de Ziua Natională.

Citește și