- Franţa intenţionează să îşi mărească stocul de drone kamikaze cu 400% şi pe cel rachetele de apărare aeriană şi aviaţie cu 30% până în 2030.
- În România, nu stăm foarte bine la capitolul drone, dar sunt în plan, în lista SAFE, două programe care vizează dronele şi care ajung la o investiţie totală de aproximativ 200 de milioane de euro.
- Recent, 15 companii ucrainene au venit în România pentru a discuta cu reprezentanţi ai ministerelor care se ocupă de SAFE.
Franţa intenţionează să îşi mărească stocul de drone kamikaze cu 400% şi pe cel rachetele de apărare aeriană şi aviaţie cu 30% până în 2030, scrie POLITICO, după ce a analizat un proiect al legii franceze privind planificarea militară.
Guvernul urmează să prezinte planul pe 8 aprilie. Printre alte măsuri, acesta include alocarea a 8,5 miliarde de euro pentru achiziţionarea de sisteme fără pilot şi sisteme de rachete, scrie Monitorul Apărării și Securității. Proiectul documentului prezintă obiectivele strategice ale Franţei pentru dezvoltarea arsenalelor sale militare până în 2030.
Conform planului, stocurile de drone kamikaze vor creşte cu 400%, în timp ce stocurile de bombe ghidate AASM Hammer vor creşte cu 240%. Între timp, numărul de rachete de apărare aeriană şi aer-aer, inclusiv Aster şi Mica, este planificat să crească cu 30%.
Cheltuielile totale pentru apărare ale Franţei vor creşte treptat şi se aşteaptă să ajungă la 76,3 miliarde de euro până în 2030. Segmentul cel mai consolidat rămâne piaţa dronelor, estimată la 6,3 miliarde de dolari. Dronele şi interceptoarele cu rază lungă de acţiune cresc cel mai rapid, în timp ce dronele FPV continuă să fie cel mai utilizat produs.
Printre domeniile promiţătoare se numără dronele interceptoare, care abia încep să se extindă, platformele de atac cu rază medie de acţiune, precum şi alternativele interne la multicopterele de recunoaştere ca substitut pentru produsele chinezeşti DJI. Segmentul UGV a crescut de şase ori, ajungând la 252 de milioane de dolari. Toate categoriile sunt în dezvoltare – logistică, evacuare şi platforme de luptă. Piaţa războiului electronic (EW) a crescut de 3,1 ori, ajungând la 220 de milioane de dolari.
În România, nu stăm foarte bine la capitolul drone, dar sunt în plan, în lista SAFE, două programe care vizează dronele şi care ajung la o investiţie totală de aproximativ 200 de milioane de euro. Recent, 15 companii ucrainene au venit în România pentru a discuta cu reprezentanţi ai ministerelor care se ocupă de SAFE, în contextul în care România şi Ucraina au semnat o scrisoare de intenţie pentru o cooperare în producţia de drone. Acestea ar urma să fie produse în România. Sunt şi companii româneşti private care ar vrea să aibă acces la SAFE, iar în ultima perioadă chiar au apărut foarte multe companii în spaţiul public, parcă peste noapte. Ministrul Radu Miruţă a vorbit despre acest fenomen şi de ce nu ar putea fi posibil ca acestea să fie implicate în SAFE:
„Contractele cu MApN sunt unele mari, pentru produse grele, pentru care nu avem în România firme care să producă singure un astfel de dispozitiv. De fapt, sunt două trei firme astfel în toate lumea. Sunt celebrele firme mari de armament care au capacitate să producă tancuri de luptă, avioane, obuziere, drone puternice şi de ultimă generaţie. Armata Română vrea să primească tehnologie de ultimă generaţie pentru că militarii români merg cu pieptul dezvelit să apere România, dacă este nevoie. Eu nu pot să îi spun unui militar „mulţumeşte-te cu ceva mai prost, pentru că acel ceva mai prost se va produce în Bucureşti”. România nu este încă suficient de sănătoasă în zona asta, astfel încât achiziţiile să se desfăşoare în cel mai bun mod cu putinţă. Am găsit la MApN firme a căror cifră de afaceri este generată exclusiv de interacţiunea cu MApN. Am găsit firme care ,chiar şi prin licitaţie, ele au câştigat tot timpul. (…) Lucrurile astea nu se mai întâmplă astăzi. Este un check and balance între ce poate ajuta Armata Română şi ce capacitate au firmele să crească. Asta se întâmplă acum cu contractele pe care le gestionează MApN, punând obligaţia celui care va câştiga să interacţioneze cu firmele româneşti. (…)”, a spus Miruţă.
„La Ministerul Economiei, primeam cel puţin trei întâlniri pe săptămână cu firme care spuneau că pot face drone, însă toate au fost în stare să trimită doar PPT-uri, nu să arate drona. Există multă preocupare şi să spui că te pricepi să faci pentru că ai auzit că sunt 200 de milioane de euro fonduri din SAFE pentru drone. Încerci să ţii discuţia încinsă cu ministerul, că între timp te faci tu mare şi te dai peste cap şi faci fabrică de drone. Eu sunt foarte încântat să văd aceste drone, dar în puţine cazuri le-am văzut funcţionând integrat. În rest, am auzit multe menţionări că se fac drone. Drone nu înseamnă prezentări Power Point”, a mai spus Miruţă.
