• Alegerile anticipate au loc în urma deciziei preşedintelui Emmanuel Macron de a dizolva Parlamentul.
  • Decizia lui Macron vine după anunţarea rezultatelor bune pentru extrema dreaptă la alegerile din 9 iunie.
  • Sondajele arată că partidul lui Le Pen are un sprijin de 36,5% din partea alegătorilor.

Franța iese astăzi la urne pentru a vota în primul tur al alegerilor parlamentare.

„Ce a fost în capul lui Macron?”, este întrebarea de pe buzele multor francezi.
Solicitarea de organizare a alegerilor anticipate a fost numită de mulți o ruletă rusească. Dacă alianţa de centru a președintelui nu va obţine majoritatea de voturi,
Macron va fi obligat să numească un prim-ministru aparţinând noi majorităţi. Această situaţie generează o stare numită „coabitare” în Franţa, întrucât Guvernul ar pune în aplicare politici care se abat de la planul preşedintelui. Dacă nu se va forma o majoritate parlamentară, Macron poate numi un prim-ministru din grupul parlamentar cu cele mai multe locuri în Adunarea Naţională, opțiune respinsă deja de Le Pen.

Deci ce a fost în capul lui Macron? Dorește o clarificare după europarlamentare
sau mizează pe faptul că partidul lui Le Pen se va compromite?

Recomandări

VA CÂNTA CELINE DION LA JO?
CE VREA NETANYAHU DE LA SUA
WHATSAPP VINE CU NOI AVATARE
CHARLES INVESTEȘTE ÎN ELICOPTERE
TE CONFRUNȚI CU MAHMUREALĂ EMOȚIONALĂ?
CANICULA LOVEȘTE INDUSTRIA HORECA

Pe ce a pariat Macron și cu ce consecințe vine?

„Nu avea ce să facă, simplu. Dacă nu ar fi provocat alegeri anticipate este foarte posibil ca reuniunea națională, vechiul front național, așa cum este mai bine cunoscut chiar la noi, ar fi avut posibilitatea să câștige alegerile peste trei ani, alegerile și parlamentare, și prezidențiale. Deci, practic, Macron nu a avut altceva de făcut decât să spere că aducându-i poate chiar la guvernare, să îi compromită înainte de alegerile prezidențiale, să-și acorde un răgaz pentru a deveni el însuși un fel de șef al opoziției, să recoaguleze în jurul său un front politic și să dea un nou suflu mișcării politice pe care el însuși a inițiat-o, mișcarea centristă, având ca pilon principal Republica în mișcare”, a explicat Ștefan Popescu, analist de politică externă, pentru Aleph News.

Sacrifică Macron „regina” pentru a câștiga președinția?

„Își sacrifică, între-adevăr, acest proiect politic, acest „copil de suflet”, dar adevărul este că președintele nu putea rămâne insensibil în fața catastrofalei situații înregistrare la alegerile europarlamentare. Franța are 577 de circumscripții electorale. Reuniunea națională s-a clasat pe primul loc în 457 din 577″, a adăugat Ștefan Popescu.

Ce consecințe pot apărea pentru Europa în contextul în care extrema dreaptă vine la putere?

„Va fi o consecință mai profundă, în primul rând. Văd că se schimbă toată Europa. Franța dă tonul, așa cum la-u dat și Statele Unite. Franța trăiește acum momentul „trumpist”, cu 10 ani mai târziu. Din Franța se va contamina Germania, se va ajunge până în Europa Centrală. Vom avea alegeri legislative și în Austria, iar extremele sunt pe primul loc în această toamnă, dar pe dosar, concret, vom avea o temperare a sprijinului pentru Ucraina. Vom avea repatrierea unor atribuții de la Bruxelles la nivel național, vom avea o temperare a politicilor Green Deal și, bineînțeles, cred că vom avea o atenție sporită pentru politicile securitare de control ale imigrației și o viziune mai restrictivă asupra Europei. Cred că se vor pune în paranteze extinderile care s-au anunțat, adică integrarea balcanilor de vest, a Moldovei, Georgiei și Ucrainei”.

Citește și