- Cancelarul german Friedrich Merz a fost huiduit și ironizat la congresul Confederația Sindicatelor Germane după ce a apărat reforma programului de lucru și a pensiilor, afirmând: „Nu este vorba de răutate din partea mea, este vorba de demografie și matematică”.
- Sindicatele resping planul coaliției CDU/CSU de flexibilizare a timpului de muncă prin înlocuirea limitei zilnice de opt ore cu un plafon săptămânal. Lidera DGB, Yasmin Fahimi, i-a transmis lui Merz: „Nu vrem să fim aruncați înapoi în vremurile de dinainte de 1918”.
- În paralel, Alternativa pentru Germania crește în sondaje și a depășit CDU/CSU, profitând de nemulțumirea legată de economie și prețurile la combustibil. Potrivit Financial Times, partidul a urcat de la 25% la 27% în intențiile de vot.
Cancelarul german Friedrich Merz a fost întâmpinat cu huiduieli și reacții ironice la Congresul Federal al Confederația Sindicatelor Germane, pe fondul controverselor legate de reforma programului de lucru și a sistemului de pensii propusă de guvernul federal.
În discursul său, liderul CDU a susținut că schimbările sunt inevitabile din motive economice și demografice. „Nu este vorba de răutate din partea mea, este vorba de demografie și matematică”, a afirmat Merz referindu-se la reforma pensiilor, declarație care a provocat râsete și reacții ostile din partea sindicaliștilor prezenți.
Cancelarul a făcut apel la „deschidere către schimbare” atât din partea angajatorilor, cât și a angajaților. „Toată lumea va trebui să contribuie cu ceva și, în schimb, cu toții vom primi ceva”, a declarat acesta, argumentând că statul social german are nevoie de restructurare și modernizare.
Încă de la începutul congresului era evident că participarea lui Merz urma să fie tensionată. Sub sloganul „Cu toată puterea noastră timp de opt ore”, sindicaliștii au ridicat pancarte și bannere în sală, în semn de protest față de planurile coaliției CDU/CSU de flexibilizare a timpului de muncă. Guvernul dorește înlocuirea limitei zilnice de opt ore cu un plafon săptămânal al timpului de lucru, idee respinsă ferm de sindicate.
Președinta DGB, Yasmin Fahimi, realesă luni în funcție, i-a transmis direct cancelarului în discursul inaugural: „Nu vrem să fim aruncați înapoi în vremurile de dinainte de 1918”.
Merz a insistat că Germania are nevoie de reforme profunde pentru a-și recâștiga competitivitatea economică. „Pur și simplu am eșuat să ne modernizăm țara. Germania trebuie să-și revină. Nu putem continua pur și simplu așa cum am făcut-o în ultimii 20 de ani”, a spus acesta. Cancelarul a avertizat și asupra efectelor crizelor geopolitice asupra economiei și politicilor sociale: „Nu vom mai putea face totul dintr-o dată”.
Discursul său a fost întrerupt în repetate rânduri de fluierături și huiduieli, potrivit presei germane.
În paralel, Alternativa pentru Germania continuă să câștige teren în sondajele de opinie. Potrivit unei analize publicate de Financial Times, partidul a crescut de la 25% la 27% în intențiile de vot din martie și a depășit blocul conservator aflat la guvernare.
Formațiunea de extremă dreapta a profitat de nemulțumirea populației față de creșterea prețurilor la combustibil și de dificultățile economice, promovând reluarea importurilor ieftine de energie din Rusia și criticând atât guvernul german, cât și politica externă a lui Donald Trump în conflictul din Iran.
Politologul Ursula Münch consideră că scumpirea carburanților a amplificat nemulțumirile sociale și percepția că Germania este vulnerabilă în fața crizelor externe. Ea a remarcat că „anumite bariere se dărâmă”, inclusiv în rândul clasei de mijloc, unde sprijinul pentru AfD era anterior considerat inacceptabil.
În landul Saxonia-Anhalt, AfD este creditat cu aproximativ 40% din intențiile de vot înaintea alegerilor regionale din septembrie, devansând CDU.
Șeful institutului de sondare Forsa, Peter Matuschek, a declarat că principala sursă de frustrare a alegătorilor este lipsa rezultatelor concrete din partea guvernului Merz. „S-a vorbit despre «toamna reformelor», apoi despre «iarna» și «primăvara»”, a spus acesta, criticând conflictele repetate din coaliție și lipsa unei strategii clare privind reformele sociale și fiscale.
