- Iranul a analizat posibilitatea unor atacuri asupra unor obiective militare americane din Europa în cazul unei noi escaladări a conflictului, potrivit Financial Times.
- Sursele FT au indicat Bulgaria și Cipru printre posibilele ținte și au menționat cablurile submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.
- România a permis dislocarea temporară a unor forțe și echipamente militare americane, iar Teheranul a acuzat ulterior România și NATO de „complicitate”.
Iranul a analizat posibilitatea de a ataca ținte militare americane din Europa dacă Donald Trump escaladează războiul, potrivit unor persoane apropiate regimului de la Teheran, citate de Financial Times.
Două surse din interiorul regimului iranian au declarat pentru FT că forțele iraniene au evaluat posibilitatea unor atacuri asupra unor obiective americane din sud-estul Europei.
Printre țările menționate se află Bulgaria, care a aprobat luna trecută folosirea bazei aeriene Bezmer de către avioanele americane de realimentare în aer.
Una dintre surse a indicat și Cipru printre posibilele ținte pentru represalii în cazul unei noi ofensive americane. O bază aeriană britanică din Cipru a fost lovită de o dronă în martie.
Forțele iraniene au analizat separat și posibilitatea unor atacuri asupra cablurilor submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz în cazul intensificării conflictului.
Informațiile apar într-un moment în care negocierile privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz sunt în impas. Donald Trump a declarat marți că nu există discuții cu Teheranul și că nici nu sunt programate negocieri.
Luna trecută, Gardienii Revoluției au amenințat Marea Britanie din cauza utilizării bazelor britanice de către armata americană. Aceștia au avertizat că „orice bază folosită pentru lansarea unui atac asupra teritoriului iranian va fi considerată o țintă legitimă”.
Sursele citate de FT spun că răspunsul Iranului depinde de acțiunile Washingtonului. „Dacă SUA merg prea departe, Iranul se va apăra cu orice preț, va ieși dincolo de regiune și va lovi și Europa”, a declarat una dintre surse.
România a oferit sprijin logistic Statelor Unite
CSAT a aprobat, pe 11 martie, solicitarea SUA pentru dislocarea temporară în România a unor trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare. Nicușor Dan a precizat atunci că echipamentele aveau caracter defensiv. Parlamentul a aprobat ulterior măsura cu 272 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” și cinci abțineri.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat ulterior că aeroportul din București și-a redus zborurile comerciale pentru a face loc avioanelor de realimentare folosite în operațiunea împotriva Iranului. El a spus că între 4.000 și 5.000 de zboruri ale avioanelor americane au fost efectuate de pe baze europene în timpul conflictului.
Teheranul a reacționat prin purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, care a acuzat NATO de „complicitate” la ceea ce a numit „războiul de agresiune ilegal” împotriva Iranului.
MAE a respins acuzațiile și a precizat că România nu a fost parte a conflictului dintre SUA și Iran. Ministerul a explicat că decizia Bucureștiului a fost luată în baza acordurilor bilaterale cu Statele Unite și a reiterat că România „este o țară aliată cu responsabilități și angajamente pe care le respectă pe deplin”.
