- Politicienții care te reprezintă trebuie să cunoască protocoalele altor țări
- Persoanele publice fac gafe ce cataloghează românii lipsiți de toleranță
- Te exprimi elevat, la fel cum, la o recepție, porți costum și nu pantaloni scurți
- Exprimările neadecvate pot crea conflicte diplomatice
Ai privit de multe ori spre liderii țării așteptând să dea un exemplu pozitiv. Și ai rămas dezamăgit, pentru că au făcut gafe ce ne catologhează ca fiind lipsiți de toleranță sau rasiști.
În 2015 Klaus Iohnnis și-a ieșit din pepeni la o vizită în Franța. S-a enervat pentru că nu i-a luat nimeni paltonul. Și l-a aruncat pe plafonul mașinii. Același președinte, o altă gafă. S-a așezat pe opera lui Brâncuși, la masa tăcerii.
Antropologul Silviu Coposescu zice că persoanele publice trebuie să fie un exemplu de bună conduită.
Silviu Coposescu, antropolog: „Mă întreb cum mă îmbrac, nu pot să mă duc la recepție în pantaloni scurți. Când sunt o persoană într-un context oficial înseamnă că trebuie să am grijă de fiecare cuvânt pe care îl folosesc în raportul oficial în care mă aflu.”
Un alt exemplu. Un consul general român, la Torino, aproape că a iscat un scandal diplomatic, în 2009. L-a atacat în public pe ministrul de Interne Italian, Roberto Maroni. Regulile diplomatice nu permit unui consul sau ambasador să atace public un demnitar în țara unde este acreditat.
Silviu Coposescu, antropolog: „Zice… așa vorbesc eu de obicei, de asta zic că obișnuința e a doua natură. Dar, de asta facem școală , de asta facem educație ca să ne controlăm obișnuințele. Dacă folosim aceste cuvinte în contexte nepotrivite sau în relații cu persoane. Pot să ducă până la conflicte diplomatice.”