Ion Cristoiu afirmă că desfăşurarea în aceeaşi zi a şedinţei anunţate de Iohannis pe tema pandemiei şi a votului de învestitură a Cabinetului Cioloş arată că şeful statului se foloseşte de criza Covid pentru a câştiga timp prin trecerea în plan secund a unor eventuale consultări cu partidele.
„Marţi, 19 octombrie 2021, a fost pusă în circulaţie ştirea (din surse, evident) potrivit căreia Klaus Iohannis i-a cerut vineri, 15 octombrie 2021 lui Florin Cîţu să renunţe la postul de premier. Florin Cîţu ar fi refuzat. Drept urmare, Klaus Iohannis e supărat rău pe Florin Cîţu. Ştirea ar proveni de la lideri liberali care ar fi avut vineri o întîlnire cu preşedintele. Din start am privit ştirea cu suspiciune. Prea semăna cu informaţiile despre Supărarea lui Carol I pe Ion C. Brătianu născocite de Caracudi al lui Caragiale pe o bancă din Cişmigiu.
Comparaţia cu ştirile date de Caracudi se justifică şi prin invocarea sursei. Informaţia a fost publicată pe doar pe cîteva site-uri (mai nou anti-Iohannis) prin invocarea Sursei – oameni din conducerea PNL. Toate aceste site-uri postează informaţia marţi în jurul orei 15. Ca şi cum toate site-urile ar fi avut acces direct abia marţi la ce s-a discutat vineri la PNL. Un site reproduce chiar un dialog (cu ghilimele) care ar fi avut loc între Klaus Iohannis şi Florin Cîţu. Mai ceva decît Caracudi care descria cum l-a umilit Carol pe Vizir.
Suspiciunea a fost adîncită şi de diferenţa de timp. Întîlnirea a avut loc vineri, 15 octombrie 2021, dar gurile surselor liberale s-au deschis de abia marţi, 19 octombrie 2021, după prînz. De regulă, cînd un ziar are surse temeinice într-un partid, află ce s-a discutat într-o şedinţă secretă la cinci minute după încheierea respectivei şedinţe Şi publică imediat informaţia, de regulă în exclusivitate. Nu degeaba există WhatsApp, cu faima că dialogurile nu pot fi interceptate. Experienţa mea de peste 30 de ani de Istoric al clipei mi-a spus însă că informaţia trebuie luată în serios. E genul de informaţie care nu se obţine, ci se primeşte, pentru ca publicarea ei să joace rolul unui test sau a unei pregătiri a terenului sau, pur şi simplu, al unei diversiuni. În astfel de cazuri se pune imediat întrebarea:
Cine a avut interesul ca această informaţie să fie plasată în presă (de fapt într-o anumită parte a presei, care se pretează la astfel de jocuri)?
N-are importanţă dacă e adevărată sau nu. Are importanţă cine a plasat-o şi de ce a apărut marţi, 19 octombrie 2021, şi nu, de exemplu, luni, 18 octombrie 2021, mirare normală cîtă vreme cearta s-ar fi petrecut vineri, 15 octombrie 2021.
Nu cred că e vorba de un copy-paste realizat de anumite site-uri. Dacă ar fi fost ar fi fost publicată de întreaga presă. Nu cred nici că ne aflăm în faţa unei intoxicări. Cred că e vorba de o informaţie plasată de aceeaşi forţă doar anumitor publicaţii. Mai precis acelor publicaţii care au acceptat să facă un anume joc, fără nici o legătura cu presa. Dacă luăm în calcul momentul publicării, vom putea crede că el a fost ales dinadins înaintea Declaraţiei de presă de la Cotroceni, dar după ce Klaus Iohannis a anunţat ora Declaraţiei de presă şi anume la ora 14.30. Nu-i exclus ca mulţi cetăţeni să se întrebe ce m-a apucat de pierd timpul cu o asemenea analiză? Le răspund că nu de puţine ori desluşirea unui eveniment stă în atenţia dată unor fapte aparent mărunte. N-aş fi făcut acest efort dacă nu m-ar fi surprins bizareria unei informaţii date doar de cîteva site-uri despre un moment petrecut vineri, altfel spus, cu aproape cinci zile în urmă. Forţele care ar fi putut livra anumitor site-uri informaţia sînt:
1) Administraţia prezidenţială. Cu scopul de a pregăti terenul pentru o delimitare de Florin Cîţu în Declaraţia de presă de la ora 18.15.
2) Echipa care l-a susţinut pînă acum pe Florin Cîţu (Rareş Bogdan, Emil Boc, Alina Gorghiu) pentru a-l convinge pe Florin Cîţu ca la şedinţa BPN în vederea mergerii la consultările de la Cotroceni (după căderea Guvernului Cioloş) să renunţe la candidatura la funcţia de premier.
3) USR, pentru a vedea dacă în Declaraţia de la 18 se delimitează de Florin Cîţu.
4) Ludovic Orban, pentru a-i da şah lui Klaus Iohannis, obligîndu-l să reacţioneze la informaţia din presă.
Declaraţia de presă a preşedintelui n-a trădat nici cea mai mică supărare pe Florin Cîţu. Despre cum s-a ajuns la ceea ce chiar el însuşi consideră Tragedie naţională, Klaus Iohannis a zis:
<Pregătirea acestui val, pe fondul unei campanii de vaccinare care s-a mişcat mult prea lent, a fost deficitară, cauzele sunt multiple, dar, şi dacă vedem cine şi ce a greşit, acum ceea ce mai contează este să reuşim să depăşim această mare cumpănă.
Este alarmantă lipsa de acţiuni concrete din partea autorităţilor şi cifrele de astăzi confirmă, din păcate, că nu s-a făcut ceea ce ar fi trebuit pînă acum.>
Oricît de inteligenţi am fi nu cred c-am putea descoperi în acest text vreo critică la adresa premierului, nici măcar sub forma unei aluzii. După prezentarea dramatică, sub forma unei proze ieftine, a situaţiei din România, Klaus Iohannis pare prea binevoitor cu factorii responsabili (<cauzele sînt multiple, nu e momentul să arătăm cine şi ce a greşit>) pentru a deosebi în luarea sa de poziţie vreo atitudine critică faţă de premier. Dimpotrivă, formulări precum <din păcate>, <este alarmantă> <nu lipsită de responsabilitate din partea autorităţilor>(care?) trădează o vizibilă preocupare de a nu se înţelege că se referă la Florin Cîţu.
Informaţia nu vine de la Administraţia prezidenţială.
Dacă vine de la Ludovic Orban, ea şi-a făcut efectul.
Dacă vine de la USR, atunci slabă speranţă că preşedintele să-şi ia mîna de pe Florin Cîţu.
Şi cînd spun asta nu mă refer la evitarea oricărei referiri la responsabilitatea premierului, ci la formularea:
<Este o perioadă a suferinţei, o dramă naţională de proporţii teribile. Nu avem însă altă opţiune decît să o depăşim.
Prioritatea zero este în acest moment salvarea vieţii semenilor noştri, protejarea sănătăţii celor vulnerabili şi a celor bolnavi, pe care asistenţa medicală îi poate ajuta să depăşească cu bine această maladie.
Orice alte teme trec în plan secund, nimic, nimic nu este mai presus de viaţă şi trebuie să facem tot ce este omeneşte posibil, chiar şi în ceasul al doisprezecelea, pentru a o proteja.>
Miercuri, 20 octombrie 2021 la ora 10, va începe în Parlament votul privind Guvernul Cioloş.
Toate datele spun că Guvernul nu va fi investit.
Ar fi normal ca după-amiază Klaus Iohannis să anunţe convocarea partidelor la consultări.
Declaraţia de presă de marţi, 19 octombrie 2021 ne sugerează că aşa ceva nu se va întîmpla.
<Orice alte teme trec în plan secund>.
Tema consultărilor trece şi ea în plan secund.
Potrivit preşedintelui, a cere consultări cît mai grabnice ar însemna o iresponsabilitate.
Preşedintele a anunţat pentru miercuri, 20 octombrie 2021, o şedinţă cu toţi factorii guvernamentali implicaţi în gestionarea Pandemiei. Şedinţa nu se poate desfăşura în timpul votului din Parlament. Ea va avea loc după vot. În cadrul ei se vor lua măsuri răsunătoare, de maxim interes pentru marele public.
Klaus Iohannis le va prezenta apoi naţiunii.
Cine să se mai întrebe:
Dar consultările?
După ce l-a desemnat pe Dacian Cioloş ca să cîştige timp, Klaus Iohannis apelează la Pandemie. Tot ca să cîştige timp.
Şi, mai ales, cine să mai aibă curaj de la USR să spună că nu acceptă să intre într-un Guvern condus de Florin Cîţu?
După tabloul prezentat de Klaus Iohannis cei care susţin asta ar putea fi aruncaţi la leii oprobiului public.
Ţara moare şi ei refuză guvernarea, pentru că sînt supăraţi pe Florin Cîţu?”
NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro.