- Generalul (R) Dorin Toma critică lipsa de transparență privind vizita delegației române la Washington și susține că obiectivele discuțiilor cu Elbridge Colby nu au fost comunicate public.
- Dorin Toma consideră că România a participat la întâlnire fără o strategie militară aprobată și fără reprezentarea ministrului Apărării, ceea ce ridică semne de întrebare privind mandatul delegației.
- SUA au început deja procesul de reducere a prezenței militare în România, după retragerea a aproximativ 1.000 de militari de la baza Mihail Kogălniceanu, iar Administrația Trump a anunțat și diminuarea efectivelor din Germania.
Generalul în rezervă Dorin Toma critică, într-o postare pe Facebook, întâlnirea de la Washington dintre delegația României și Elbridge Colby, „strategul” Pentagonului și subsecretarul american al Apărării pentru Politici. În postarea sa, Dorin Toma a subliniat lipsa de transparență privind obiectivele vizitei și susține că România a participat la discuții fără o strategie militară aprobată și fără reprezentarea ministrului Apărării. Mai mult, Dorin Toma spune că România devine „o vulnerabilitate pentru NATO”.
Iată mesajul integral:
„Așa cum am anticipat într-o postare anterioară, delegația română – formată dintr-un consilier de la Cotroceni și șeful armatei – s-a întâlnit la Washington cu strategul Pentagonului, Elbridge Colby. Oficial, nu s-a comunicat de ce merge această delegație și cu cine urmează să se întâlnească. Probabil s-a considerat că acest demers trebuie să fie confidențial și că nu suntem noi în stare să înțelegem toate acțiunile pe care le întreprind ei spre binele națiunii… Care au fost obiectivele și ce ne asumăm în cadrul acestor discuții, la fel, nu trebuie să știm.
Surprinzător este faptul că, deși procesul de evaluare derulat de partea americană este abia la început, ministrul interimar al apărării nu a participat sau, eventual, s-ar fi putut aștepta până când aveam un titular pe post. De ce atâta grabă? Până la urmă, responsabilul cu asigurarea bugetului, a resurselor, cu înzestrarea armatei române și reorganizarea acesteia, conform legii, este ministrul apărării. Probabil s-a considerat că era mai important ca acesta să rezolve problema debitului Dunării sau să supervizeze aruncarea în aer a stâncii Pârjoaia.
În aceste condiții, fără o reprezentare guvernamentală și fără o strategie militară avizată de CSAT și aprobată de Guvern, nu ai cum să nu te întrebi ce au prezentat concret pe timpul discuțiilor. Până la urmă, acesta era subiectul: bugetul pentru apărare și planul concret de a transforma aceste fonduri în capacități reale de luptă. Exact ce ar trebui să se regăsească în Carta Albă a Apărării, emisă de Guvern și aprobată de Parlament, precum și în Strategia Militară a României, documente care lipsesc. Ca o paralelă, partea americană a discutat cu reprezentanții armatei germane plecând de la strategia militară pe care, pentru prima oară după al Doilea Război Mondial, Germania a adoptat-o, document apreciat în mod deosebit de Pentagon.
Nu este și nu va fi prima oară când ne ducem nepregătiți la astfel de întâlniri. Cel mai probabil, delegația noastră a tot insistat cu așa-zisul parteneriat strategic și cu suplimentarea numărului de militari americani în România. Pe de altă parte, cel mai probabil, partea americană a încercat să înțeleagă: de ce avem noi nevoie de infanteriști și tancuri americane? De ce nu ne operaționalizăm propria armată? Până la urmă, de ce nu ne respectăm obligațiile prevăzute în Articolul 3 al Tratatului NATO? Este foarte dificil de înțeles pentru un planificator militar de ce ai nevoie de soldați și drone de la aliați. De ce nu-ți generezi propriile structuri, nu-ți dezvolți propriile programe de înzestrare și propria industrie de apărare?
Sunt sisteme de armament pe care armata română nu le are și probabil nu le va avea nici în viitor, de la platforme ISR de nivel strategic, la sateliți militari și sisteme de lovire în adâncimea strategică. Poate accepta partea americană să te sprijine, cel puțin pe termen mediu sau lung, până când Europa, în ansamblul ei, va fi în măsură să genereze, să producă și să achiziționeze astfel de sisteme. Până la urmă, asta este esența conceptului NATO 3.0.
Apare, bineînțeles, întrebarea: de ce partea americană insistă atât de mult cu această evaluare? Bineînțeles, SUA încearcă să pună presiune pe aliații europeni ca aceștia să sprijine acțiunile unilaterale ale armatei americane. Însă, dacă un stat nu își îndeplinește responsabilitățile care decurg, așa cum spuneam, din obligația de a-și dezvolta capacitatea militară de a rezista unui atac armat, acesta devine o vulnerabilitate pentru întreaga Alianță, inclusiv pentru SUA.
Realitatea este că, pe zi ce trece, devenim o vulnerabilitate pentru NATO. Și nu numai din punct de vedere militar, al apărării convenționale. Se dovedește că reziliența sistemelor de infrastructură critică (energetică, transporturi, digitală etc.) este extrem de scăzută. Iar despre gradul scăzut de reziliență a societății și despre cum spațiul informațional este folosit ca o armă extrem de eficientă, zi de zi, pe timp de pace, ce să mai vorbim”.
SUA vor reduce trupele din România
Vizita lui Marius Lazurca şi a generalului Gheorghiţă în SUA a durat câteva zile şi a avut loc în contextul în care oficiali de la Departamentul de Război s-au întâlnit cu mai multe delegaţii din state NATO, inclusiv cu cele din Germania şi Italia, precum şi cu o delegaţie chiar de la conducerea NATO.
Surse ale Monitorului Apărării şi Securităţii au confirmat că pe masa discuţiilor dintre Elbridge Colby, Marius Lazurca şi generalul Gheorghiţă Vlad s-au aflat şi reducerea, în viitor şi treptat, a numărului de militari americani din România, reactoarele modulare de mici dimensiuni de la Doiceşti şi Coridorul Vertical.
România a fost prima ţară din care SUA au anunţat, anul trecut, că retrag militari americani. A fost vorba despre în jur de 1.000 de militari americani dislocaţi la Mihail Kogălniceanu, militari care au fost trimişi în România imediat după începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. La momentul respectiv, românii au aflat din presa ucraineană de decizia SUA, autorităţile româneşti reacţionând destul de târziu la informarea SUA. Anul acesta, de asemenea, preşedintele american, Donald Trump, a anunţat şi reducerea numărului de militari americani din Germania (în jur de 5.000 de militari). Totodată, a anunţat că va trimite 5.000 de militari în Polonia, motivând decizia prin succesul preşedintelui Nawrocki la alegerile prezidenţiale de anul trecut.
Cu toate acestea, statele europene sunt conştiente, deja, în acest moment, că SUA vor retrage nu doar militari, ci şi echipamente militare de pe teritoriul Europei. Aceste schimbări sunt aliniate şi conceptului NATO 3.0, care presupune o mai mare independenţă a statelor europene de SUA.
Câţi militari americani mai sunt în România
În acest moment, mai sunt între 900 şi 1.000 de militari americani, o bună parte dintre ei aflându-se la Mihail Kogălniceanu. La Deveselu, se află în jur de 200-250 de militari americani, la Câmpia Turzii în jur de 100 de militari şi restul la Mihail Kogălniceanu.
Deşi planul SUA face parte dintr-un program mai extins şi complex şi nu are legătură exclusiv cu relaţia pe care Washingtonul o are cu statele europene, trebuie menţionat că trimiterea de militari americani în Polonia a fost prezentată de Donald Tusk, anul acesta, ca o reuşită a diplomaţiei poloneze şi ca un rezultat al multor eforturi ale oficialilor americani pe lângă Departamentul pentru Război şi Departamentul de Stat. Asta înseamnă că, în ciuda planurilor pe termen lung ale Casei Albe vizavi de relaţia cu Europa, în materie de apărare, unele aspecte pot fi schimbate dacă se fac îndeajuns de multe eforturi şi dacă SUA consideră că merită să investească în apărarea unui stat NATO.
Pentru România, relaţia şi parteneriatul strategic cu SUA sunt foarte importante. Reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte prezentate în Strategia Naţională de Apărare a Ţării. Dacă ne-am fi aşteptat în urma vizitei în SUA a consilierului Marius Lazurca şi a generalului Vlad la detalii despre o posibilă vizită a preşedintelui Nicuşor Dan în SUA, se pare că veştile sunt mai degrabă neutre sau negative, decât pozitive.