- Decizia a fost luată după o serie de atacuri mortale cu cuțitul, în care suspecții erau solicitanți de azil.
- Nancy Faeser, ministrul de interne al țării, a declarat că verificările la frontieră vor reduce migrația.
- Controalele temporare sunt permise în circumstanțe excepționale pentru a preveni amenințări specifice la adresa securității interne sau a ordinii publice.
Germania a reintrodus controalele temporare la toate cele nouă frontiere terestre ale sale, o măsură care a stârnit critici din partea mai multor parteneri europeni, dar a fost lăudată de extrema dreaptă, scrie The Guardian.
Guvernul de coaliție de la Berlin, aflat în dificultate, a declarat săptămâna trecută că verificările deja efectuate la frontierele sale cu Austria, Polonia, Republica Cehă și Elveția vor fi extinse la Franța, Luxemburg, Belgia, Țările de Jos și Danemarca.
Decizia a fost luată după o serie de atacuri mortale cu cuțitul, în care suspecții erau solicitanți de azil, și după succesele istorice ale partidului de extremă dreapta și antiimigrație Alternative für Deutschland (AfD) în două alegeri de stat în estul țării.
Nancy Faeser, ministrul de interne al țării, a declarat că verificările la frontieră vor reduce migrația și „vor proteja împotriva pericolelor acute reprezentate de terorismul islamist și de criminalitatea gravă”, dar criticii au denunțat această măsură ca fiind motivată politic și probabil ineficientă.
Zona Schengen fără pașapoarte din Europa, care include 25 de state membre ale UE plus alte patru, inclusiv Elveția și Norvegia, permite libera circulație fără controale la frontieră și este considerată una dintre cele mai mari realizări ale blocului, precum și un avantaj economic esențial.
Controalele temporare sunt permise în circumstanțe excepționale pentru a preveni amenințări specifice la adresa securității interne sau a ordinii publice. Opt state membre le impun în prezent la anumite frontiere, invocând amenințări teroriste crescute sau presiuni asupra capacității de azil.
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a fost primul care a criticat deschis decizia Germaniei, calificând-o drept „inacceptabilă din punctul de vedere al Poloniei” și cerând Berlinului mai mult ajutor pentru securizarea frontierelor externe ale UE decât controale interne mai stricte.