- Germania ar putea vinde României arme de peste 6 miliarde de euro din SAFE
- Armata Română trebuie să schimbe cerințele operaționale la unele sisteme din SAFE
- Rămâne din nou marina fără nave noi?
- Eurobarometru: 90% dintre europeni sunt îngrijorați de războaiele în curs
- Eurobarometru: 89% dintre europeni vor ca statele membre ale UE să fie mai unite
- Eurobarometru: Europenii vor o voce mai puternică (86%) și mai multe resurse (73%)
Germania este marea câștigătoare a contractelor din SAFE pentru Armata Română – ar putea ajunge la peste 6 miliarde de euro. Urmează Franța și Italia. La unele echipamente, militarii sunt nevoiți să schimbe cerințele operaționale pentru a fi conforme cu sistemele ce vor fi cumpărate.
Marele risc este ca unele echipamente să nu fie gata: în cinci ani o companie trebuie să construiască o fabrică în România, să dea drumul la producție și să finalizeze toată comanda.
Cum arată programele SAFE pentru Armata Română, la o săptămână de la desecretizarea listei? Ce achiziție este cea mai sensibilă?
Florin Jipa, editor șef Monitorul Apărării și Securității: „S-a dat drumul, bineînțeles, la contracte. Încă n-a fost semnat niciunul. Am văzut, de exemplu, că în Polonia a fost semnat primul contract de 3,5 miliarde de dolari concentrat pe sisteme antidronă. În România încă nu a fost semnat niciun contract, dar surse din Apărare spun că Germania are cele mai mari șanse. Din cele 9,5 miliarde de euro bani pentru înzestrarea Apărării prin programul SAFE, peste 6 miliarde vor intra în companiile germane.
Vorbim de mașini de luptă a infanteriei, 3 miliarde. Vorbim de sisteme de apărare antiaeriană, Skynet și Skyranger. Vorbim, de asemenea, de nave de patrulare a litoralului, care au costat 750 de milioane.
Multe din aceste sisteme, cel puțin mașina de luptă a infanteriei și navele de patrulare, vor fi realizate în România.
Și aici este o zonă destul de sensibilă, deoarece România, până acum, a demonstrat că nu poate să realizeze în țară, în timp util.
Dacă ne gândim, de exemplu, doar la contractul cu Piranha 5, cu transportoarele Piranha 5, a fost o întârziere de cel puțin 3 ani, dacă nu mai mare. Iar SAFE-ul este foarte strâns, până în 2030 totul trebuie finalizat”.
Raportul Eurobarometru conține niște cifre destul de îngrijorătoare. Cum se reflectă asta la români?
Florin Jipa, editor șef Monitorul Apărării și Securității: „Când vorbim despre război, românii sunt la 90%. Sunt foarte îngrijorați și moderat îngrijorați, mai mult decât media europeană. În rest, românii sunt cumva în marjele sondajului, dacă vorbim de terorism, de dezinformare, de atacuri cibernetice, crize economice și așa mai departe. Dacă ne referim la unitatea Uniunii Europene, 89% dintre europeni vor ca statele membre să fie mai unite – aici România este mult sub medie, doar 76% dintre români ar vrea ca statele membre să fie mai unite.
De asemenea, 86% dintre europeni vor o voce mai puternică în cadrul Europei. Aici, românii, la fel sunt sub – doar 69%.
73% dintre europeni vor mai multe resurse pentru Europa, din nou România este sub, doar 70% dintre români. Per total, românii au aceleași îngrijorări ca restul europenilor când vine vorba de securitate, însă riscul unui război este cea mai mare.
Să nu uităm că, în mai puțin de 3 săptămâni, intrăm în al 5-lea an de război la granița noastră, iar România nu a găsit niște soluții clare la cele două probleme de securitate pe care le avem – cea a dronelor, să doborâm dronele care intră pe teritoriul nostru și cea a apărării apelor teritoriale și, în special, a intereselor economice din zona economică exclusivă și ne referim la Neptune Deep, care va începe să producă de anul viitor. La fel, România nu a fost în stare să achiziționeze nave noi de luptă.
Poate și din această cauză, îngrijorările românilor sunt mai mari decât ale restului europenilor”.
