- Germania vrea să construiască cea mai puternică armată convențională din Europa.
- Bundestagul aprobă bugetul pentru anul 2026: 524 de miliarde de euro, din care 108 miliarde de euro pe Apărare.
- Germania a elaborat un plan de 1.000 de pagini pentru a respinge o ofensivă rusă.
- România a cheltuit 5,6 miliarde de euro în primele zece luni ale anului.
Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, a aprobat vineri bugetul pentru anul 2026, care prevedere cheltuieli de 524 de miliarde de euro, excluzând fondurile speciale pentru cheltuieli de apărare şi investiţii în infrastructură. Bugetul total al apărării, inclusiv cheltuielile acoperite de fondul special, este de 108 miliarde de euro, cu 21 de miliarde de euro mai mult decât în 2025.
Ce planuri are Germania cu acest buget uriaș?
Germania pregătește unul dintre cele mai mari bugete de apărare de la sfârșitul Războiului Rece. Este un buget de război, menit să răspundă angajamentului asumat față de NATO: atingerea unei alocări de 3,5% din PIB pentru apărare până în 2029.
Potrivit documentelor Ministerului german al Apărării, Berlinul intenționează să lanseze aproximativ 320 de noi proiecte de arme și echipamente în anul bugetar următor.
Dintre acestea, 178 au deja contractori stabiliți, iar restul sunt în faza de negocieri. Companiile germane domină aceste licitații – în jur de 160 de proiecte, în valoare totală de 182 de miliarde de euro, indicând că cea mai mare parte din buget va rămâne în economia internă.
Rheinmetall este principalul beneficiar. Alte contracte vizează vehicule de luptă, precum Boxer, în parteneriat cu compania AKMDS.
Berlinul pune accent pe apărarea aeriană și lupta împotriva dronelor. Vrea să achiziționeze sute de sisteme Skyranger 30, dedicate combaterii dronelor. Sunt în discuție și achiziții de muniție specială, precum și eventuale avioane F-35 din SUA – deocamdată, însă, la nivel informal.
Un alt obiectiv este extinderea sistemului IRIS-T, utilizat deja în Ucraina, cu mai multe variante operaționale. Se pregătește și achiziția de drone aeriene și maritime, dar și crearea a șase unități militare echipate cu drone kamikaze, pentru a răspunde incursiunilor aeriene neidentificate în spațiul aliat.
Strategia Berlinului e clară: Germania consideră că cea mai mare amenințare actuală este în spațiul aerian. De aceea, investește masiv în radare, sisteme anti-dronă și senzori, capabile să detecteze și să neutralizeze aparate fără pilot care pătrund ilegal în spațiul NATO.
Bugetul României pentru Apărare în 2025 este estimat la 8,7 miliarde de euro
Din păcate, România nu se poate compara cu Germania. Bugetul nostru pentru apărare în 2025 este estimat la 8,7 miliarde de euro.
Potrivit premierului Ilie Bolojan, în septembrie 2025, Ministerul Apărării ar urma să primească 2,3% din PIB. Secretarul de stat Sorin Moldovan a adăugat că, între 2026 și 2028, ponderea medie a bugetului pentru apărare va urca la 2,52% din PIB, adică aproximativ 32,3 miliarde de euro în total, din care 12,4 miliarde (38%) ar urma să fie direcționate către achiziții strategice.
CSAT a aprobat luni lista de proiecte pe care România le va finanța prin Programul SAFE. Acest fond, combinat cu bugetul național, ar putea permite investiții pe termen lung, revitalizarea industriei de apărare și, mai ales, repatrierea producției – așa cum face Germania.
Pentru acest lucru, România are nevoie de:
- investiții în infrastructura de producție militară,
- o strategie clară, adaptată realităților războiului modern,
- și colaborări internaționale eficiente.
România se axează pe forțele terestre
Ministerul Apărării are în vedere mai multe programe de înzestrare:
- vehicule de luptă pentru infanterie,
- programul SHORAD/VSHORAD,
- drone și sisteme anti-dronă,
- faza a doua a programului de tancuri,
- și, posibil, producerea în comun cu Ucraina a unor echipamente moderne.
Dar, comparativ cu Germania, România nu prioritizează apărarea aeriană, deși incidentele recente din proximitatea graniței indică tocmai această vulnerabilitate.
În timp ce Germania se pregătește pentru un război al dronelor și al spațiului aerian, România încă pune accentul pe echipamente terestre – utile, dar insuficiente pentru realitățile actuale ale câmpului de luptă.
