• Germania a reintrodus controale la toate granițele terestre, inclusiv în zona Schengen.
  • Decizia a generat critici din partea partenerilor europeni și susținere din partea extremei drepte.
  • Cancelarul Olaf Scholz a apărat măsura, spunând că va continua în ciuda tensiunilor.

Germania a reintrodus controale temporare la toate cele nouă granițe terestre, o măsură care a generat critici din partea mai multor parteneri europeni, dar a fost întâmpinată cu aplauze de extrema dreaptă.

Guvernul de coaliție din Berlin a anunțat că aceste controale, deja implementate la granițele cu Austria, Polonia, Republica Cehă și Elveția, vor fi extinse și către Franța, Luxemburg, Belgia, Țările de Jos și Danemarca. Decizia a fost luată după o serie de atacuri mortale cu cuțitul, în care suspecții erau solicitanți de azil, și în contextul succeselor istorice ale partidului de extremă dreapta, Alternative für Deutschland (AfD), în recentele alegeri de stat din estul Germaniei, scrie The Guardian.

Ministrul de Interne, Nancy Faeser, a declarat că aceste controale sunt necesare pentru a reduce migrația și pentru a proteja împotriva terorismului islamist și a criminalității grave. În ciuda intențiilor declarate, criticii au acuzat că măsura este motivată politic și că va avea un impact limitat asupra problemelor de securitate. Zona Schengen, care permite circulația liberă între 25 de țări europene, inclusiv Elveția și Norvegia, este afectată de aceste controale.

Recomandări

MANDAT DE ARESTARE
APEL MISTERIOS
CADOURI PRIETENEȘTI
PUTIN RIPOSTEAZĂ
CLIMA PROVOACĂ DISCUȚII
JAMIE E ELIBERAT

Opt state membre ale Schengen impun acum controale temporare, invocând amenințări teroriste crescute sau presiuni asupra capacității de azil. Premierul polonez, Donald Tusk, a fost printre primii care au criticat decizia Germaniei, considerând-o „inacceptabilă” și solicitând mai mult ajutor de la Berlin pentru securizarea frontierelor externe ale UE, în loc de controale interne mai stricte. Tusk a propus consultări cu statele membre vecine pentru a aborda ce a considerat a fi o măsură rezultat al „situației politice interne” din Germania, care ar putea duce la o „suspendare de facto” a acordului Schengen.

Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a declarat că ar fi greșit să se adopte măsuri ad-hoc care afectează unul dintre pilonii fundamentali ai UE, și anume libera circulație. În schimb, alții, precum ministrul de interne ceh, Vit Rakusan, au exprimat optimism, considerând că verificările vor fi în mare parte aleatorii și nu vor aduce schimbări semnificative.

Liderii de extremă dreapta din Europa au salutat măsura. Geert Wilders, de la Partidul Olandez pentru Libertate (PVV), a considerat decizia Berlinului drept „o idee grozavă” și a întrebat când Țările de Jos vor adopta măsuri similare. Premierul ungar, Viktor Orbán, a salutat măsura pe rețelele sociale, iar Marine Le Pen, de la Mitingul Național al Franței, a observat că partidul său a propus anterior un sistem similar. Partidul italian de extremă dreapta, Frații Italiei, a lăudat, de asemenea, decizia Germaniei, iar șeful de cabinet al lui Orbán, Gergely Gulyás, a afirmat că măsura reflectă o combinație de laxitate la frontierele externe ale UE și controale mai stricte la frontierele interne, care ar putea „distruge libera circulație”.

Cancelarul german Olaf Scholz, care se confruntă cu presiuni politice interne și cu o scădere în sondaje, a apărat decizia, afirmând că este necesară și că guvernul va „continua cu ea, chiar dacă va fi dificil cu vecinii noștri”. Deși impactul majorării controalelor rămâne neclar, Berlinul a promis să coordoneze îndeaproape cu statele vecine și să minimizeze perturbările în regiunile de frontieră. Ministerul de Interne a declarat că măsurile, planificate pentru primele șase luni, vor include controale aleatorii și verificări țintite, bazate pe informațiile poliției. Reprezentanții industriei de transport nu se așteaptă la cozi excesive, dar asociațiile pentru lucrătorii transfrontalieri vor monitoriza îndeaproape situația. Analiștii sugerează că tensiunile cu vecinii Germaniei ar putea crește dacă controalele conduc la returnarea unui număr mai mare de persoane în țările din care provin.

Citește și