- Următorul guvern al Germaniei va fi esențial pentru răspunsul Europei la o nouă administrație americană asertivă.
- Patru candidați candidează pentru a deveni următorul lider al Germaniei.
- Merz este favorit să îl înlocuiască pe Scholz în funcția de cancelar.
Alegătorii germani se prezintă duminică la urne pentru a alege un nou guvern care va determina modul în care țara va fi condusă în următorii patru ani, scrie US News.
Advertisment
Cea mai mare economie a Europei este cea mai populată națiune din cele 27 de națiuni ale Uniunii Europene și un membru important al NATO, precum și al doilea mare furnizor de arme al Ucrainei, după Statele Unite, după invazia la scară largă a Rusiei în 2022. Următorul guvern al Germaniei va fi esențial pentru răspunsul Europei la o nouă administrație americană asertivă.
Secțiile de votare se vor deschide la ora 8.00 și se vor închide la ora 18.00. Germanii pot vota și prin corespondență, dar buletinul de vot trebuie să ajungă până la închiderea secțiilor de votare în ziua alegerilor pentru a fi numărat.
Recomandări
Patru candidați candidează pentru a deveni următorul lider al Germaniei: actualul cancelar Olaf Scholz, din partea social-democraților de centru-stânga; Friedrich Merz, candidatul partidului conservator al Uniunii Creștin-Democrate; actualul vicecancelar Robert Habeck, din partea ecologiștilor Verzi; și Alice Weidel, din partea partidului de extremă dreaptă și anti-imigrație Alternativa pentru Germania sau AfD.
Sondajele preelectorale au plasat blocul Uniunii al lui Merz în frunte, cu un sprijin de aproximativ 30%, înaintea AfD, cu aproximativ 20%. Social-democrații lui Scholz și Verzii lui Habeck sunt mai în urmă.
Citește și
- VIDEO. Senatorul Bernie Sanders: Trump minte despre Ucraina, Zelenski și Europa, în timp ce se aliază cu Putin
- Elon Musk lansează un studio de jocuri video sub compania sa xAI, cu scopul de a „face jocurile grozave din nou”
- Începe procesul de insurecție al președintelui Yoon Suk Yeol din Coreea de Sud: Legea marțială a fost răspunsul lui la „dictatura legislativă”