Sari la continut
Government

Giorgia Meloni cere mai multă flexibilitate bugetară din partea UE pentru criza energetică. Comisia Europeană: „Folosiți fondurile deja existente”

Screenshot 2026 05 18
  • Giorgia Meloni a cerut Comisiei Europene extinderea flexibilității bugetare pentru ca statele membre să poată finanța mai ușor măsuri împotriva crizei energetice, nu doar investiții în apărare.
  • Comisia Europeană a subliniat că prioritatea este utilizarea fondurilor UE deja existente.
  • Disputa a generat reacții politice în Italia, opoziția acuzând incoerență, în timp ce susținătorii lui Meloni susțin că instrumentele actuale sunt insuficiente și că securitatea energetică trebuie tratată ca prioritate strategică.

Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, se află în centrul unei noi dispute cu instituțiile europene, după ce a solicitat Comisiei Europene o extindere a flexibilității bugetare pentru a permite statelor membre să răspundă mai eficient la criza energetică, conform RaiNews.

Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Meloni a cerut ca mecanismele de flexibilitate prevăzute în noul Pact de Stabilitate să fie extinse și adaptate astfel încât să includă și măsuri de sprijin energetic, nu doar investiții în apărare.

Inițiativa liderului italian vine într-un moment în care presiunile asupra bugetelor naționale cresc, iar guvernele caută spațiu fiscal suplimentar pentru a susține gospodăriile și economia în fața prețurilor ridicate la energie.

Totuși, Comisia Europeană a transmis că analizează situația, dar consideră că statele membre ar trebui, în primul rând, să utilizeze fondurile europene deja disponibile. Potrivit Comisiei, programe precum NextGenerationEU, fondurile de coeziune și Fondul de modernizare includ aproximativ 300 de miliarde de euro pentru investiții în energie, din care circa 95 de miliarde de euro nu au fost încă folosite.

În acest context, poziția Bruxelles-ului rămâne clară: înainte de noi relaxări fiscale, statele membre sunt încurajate să absoarbă și să folosească eficient resursele deja alocate.

Discuția se desfășoară în cadrul noului Pact de Stabilitate, intrat în vigoare în 2024, care păstrează regulile de reducere a datoriei publice, dar introduce anumite excepții pentru investiții strategice, inclusiv în domeniul apărării. Tocmai acest echilibru între disciplină fiscală și flexibilitate este miza principală a demersului susținut de Meloni.

În Italia, inițiativa a generat o dezbatere politică intensă. Opoziția a acuzat-o pe Meloni de inconsecvență. Stefano Patuanelli, reprezentant al Mișcării Cinci Stele, a susținut că premierul a sprijinit anterior noile reguli fiscale europene și angajamentele NATO, pentru ca acum să ceară derogări suplimentare, calificând demersul drept „tardiv și ipocrit”.

De partea cealaltă, susținătorii ei au apărat inițiativa. Giovanni Donzelli a afirmat că Uniunea Europeană riscă să reacționeze prea lent la criza energetică, în timp ce eurodeputatul Carlo Fidanza a argumentat că instrumentele existente nu mai sunt suficiente și că securitatea energetică trebuie tratată ca o problemă de securitate națională.

Etichete: Aleph News, Comisia Europeană, Giorgia Meloni, italia, stirile aleph news, știrile Aleph News, ue