- Ministrul Apărării Naţionale a dat declaraţii azi, în faţa presei, după ce a participat la şedinţa de Guvern în care s-au aprobat legea serviciului militar voluntar şi a apărării naţionale.
- Ministrul Moşteanu spune că avem o rezervă operaţională îmbătrânită: Doar anul acesta, trec în retragere peste 120.000 de soldaţi gradaţi.
- Moșteanu a spus şi că „Zidul de drone este o propunere a CE, care nu e materializată în niciun fel deocamdată.”
Ministrul Apărării Naţionale a dat declaraţii azi, în faţa presei, după ce a participat la şedinţa de Guvern în care s-au aprobat legea serviciului militar voluntar şi a apărării naţionale. După declaraţii, acesta a răspuns şi întrebărilor jurnaliştilor, unde a transmis că România, în cadrul iniţiativei Zidul Dronelor, nu vrea drone de atac, ci doar drone de interceptare. Întrebat câţi operatori de drone are Armata Română acesta nu a putut oferi un număr şi spune şi că nu avem o unitate specializată doar în drone, momentan, scrie Monitorul Apărării și Securității.
România rămâne fără rezervă operaţională
Despre proiectul introducerii serviciului militar voluntar, acesta a declarat: „Azi l-am aprobat în Guvern. Ambele proiecte merg către Parlament. Vom cere procedură de urgenţă pentru Parlament şi am încredere că, până la finalul acestui an, ele vor fi aprobate. Vor fi dezbateri în comisii şi în plen şi vom avea aceste proiecte devenite legi. Proiectul de lege privind pregătirea populaţiei pleacă de la o necesitate reală şi anume: rezerva operaţională este îmbătrânită. Nu se mai face armata obligatorie în România de la 1 ianuarie 2007. În fiecare an pierdem din această rezerve. Câteva cifre: Anul acesta trec în retragere peste 120.000 de gradaţi soldaţi, la anul 118.000, în 2027 încă 111.000, deci, vorbim despre aproape 350.000 de soldaţi şi gradaţi care trec din rezervă în retragere, depăşesc vârsta de 50 de ani din lege”.
„E nevoie să întinerim această rezervă a Armatei Române. Legea instituie o nouă formă de militar voluntar în termen. Patru luni de zile, orice tânăr sau tânără între 18 şi 35 de ani va face un stagiu militar voluntar, se va familiariza cu armata, se va pregăti cu armamentul armatei române, va rămâne în rezerva operaţională a armatei pentru perioada care va urma, apoi periodic, anual, vor fi diverse pregătiri şi diverse verificări, refamiliarizări cu armamentul nou care urmează să vină şi există un calendar multianual, agreat cu aliaţii noştri, un plan de înzestrare a armatei române”, a spus acesta.
„Noi propunem ca ei să fie remuneraţi după aceste patru luni de zile cu trei salarii medii de la acel moment. Vom vedea ce formă va ieşi în final din Parlament. Vor mai unele modificări legate de formarea în instituţiile de stat civile a unor militari, ofiţeri a unor specializări pentru care nu există capacitatea de formare în instituţiile militare, dar modificarea principală este introducerea conceptului de militar voluntar în termen”, a continuat ministrul Moşteanu, deşi nu a precizat dacă este vorba despre trei salarii medii BRUTE sau NETE, întrucât diferenţa ar fi foarte mare. Deşi iniţial se vorbea despre trei salarii medii nete, în jur de 12.000 de RON, zilele acestea a apărut informaţii potrivit cărora suma care se doreşte a fi dată celor care participă la program să fie de 27.000 de RON.
Despre cel de-al doilea proiect, aprobat azi de Guvern, el a spus: „Proiectul legii apărării naţionale este tot o necesitate a sistemului naţional de apărare pentru că Legea apărării naţionale este o lege din 1994, legea 45/1994, de atunci s-au schimbat multe cu România, în bine, am devenit membri NATO, UE. Era nevoie de o lege nouă care să cuprindă toate aceste modificări. Avem aceste lege în care sunt şase iniţiatori şi şase instituţii avizatoare. (…) Legea defineşte apărarea naţională, stabileşte rolul apărării naţionale de integrare şi conducere într-o concepţie unitară a acţiunii tuturor forţelor participante la apărarea ţării conform planurilor în vigoare, stabileşte principiul conducerii unice interinstituţionale la nivel strategic pe stările constituţionale: MAI în stare de urgenţă, MApN în stare de asediu, agresiune armată, război, mobilizare, realizează cadrul normativ intern pentru implementarea deciziilor adoptate în cadrul organizaţiilor în care România este membru, prin mecanismele de cooperare interinstituţională, creează un cadru pentru reacţie adaptată, graduală la nivel naţional şi în cadrul de cooperare la nivelul organizaţiilor internaţionale şi multe lucruri despre cum instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale colaborează între ele şi modul în care colaborează cu partenerii şi aliaţii în cadrul normelor trasate de tratatele internaţionale”.
Ulterior, ministrul a fost întrebat de reporterii aflaţi la conferinţă despre posibila cooperare cu Kievul pentru dezvoltarea de drone. El a declarat că „Ucraina a fost forţată să inoveze rapid ca să-şi apere cetăţenii şi teritoriul. Sunt lideri sau printre liderii mondiali la producţia de drone. Este nevoie şi vrem să beneficiem de aceste inovaţii ale lor. Am avut discuţii la Kiev, prin telefon, am discutat cu şeful cancelariei, chiar săptămâna trecută am vorbit şi cu responsabilul de cooperare industrială din Ucraina. Urmează să semnăm o scrisoare de intenţie şi apoi sunt câţiva paşi ulterior până când să facem un joint venture împreună din companiile româneşti şi una din companiile ucrainene. Obiectivul este să finanţăm pe SAFE un proiect de producţie de drone şi termenele în SAFE sunt final de noiembrie pentru lista de proiecte şi mai 2026 pentru semnarea contractelor”.
Întrebat cât suntem dispuşi să investim în dezvoltarea de drone cu Ucraina i câte drone vrem să producem, el a subliniat că „Este o discuţie destul de complicată. Legat de drone, toată lumea vorbeşte de drone, toată lumea are soluţii legate de drone. Există o particularitate în această industrie şi dau un semnal şi industriei româneşti. Lucrurile evoluează foarte rapid. Acum trei ani de zile nu discuta nimeni de drone. Acum vorbim despre drone pentru că iată cât de repede s-au schimbat lucrurile. Dronele reprezintă un tip de echipament pe care nu rentează să îl ţii pe stoc pentru că o dronă care acum este bună, fie că este interceptoare sau alt tip de dronă de atac, peste trei luni s-ar putea să nu mai ai ce să faci cu ea pentru că este deja depăşită de tehnologie. Partea de tehnologie şi de comandă este cea mai importantă, de fapt, mai importantă decât partea de aerodinamică, aeronautică, combustibil şi motor. Aici este o cursă în care vreau ca şi noi ca ţară să avem un cuvânt de spus, să avem tot ce ne trebuie pentru a dezvolta şi să fim buni în acest domeniu. Va fi obiectivul meu în perioada următoare, cu institutele de cercetare pe care le avem”.
Armata Română nu are nevoie de drone de atac?
Ministrul mai spune şi că „Zidul de drone este o propunere a CE, care nu e materializată în niciun fel deocamdată. (…) Noi, România şi ţările de pe flancul de est al NATO, vrem capabilităţi pentru apărare. Noi nu atacăm pe nimeni şi asta vreau să fie foarte clar. Cele mai multe drone care se produc acum sunt drone interceptoare. Noi nu avem nevoie de drone de atac, avem nevoie de drone interceptoare, un tip de dronă care este încă în dezvoltare. Aici şi Ucraina mai are mult de lucru. Chiar miniştrii (n.r. ucraineni) îşi pun o ţintă ca până la finalul anului să aibă o rată de 65% de eficienţă în interceptarea dronelor ruseşti. Este un proces de dezvoltare industrială a acestor drone interceptoare care este în curs. Ideea că cineva ştie acum câte drone ne trebuie… aş fi hazardat să spun asta… spun că vrem să fim soluţia la această problemă şi vom fi parte din soluţie”.
Ionuţ Moşteanu a fost întrebat şi câţi operatori de drone are Armata României şi dacă dispune de o unitate specializată în drone: „Nu am informaţie exactă despre numărul de operatori de drone. Nu avem o unitate de operatori de drone. Aceasta este o discuţie: dacă să concentrăm totul într-o unitate sau fiecare unitate ar trebui să aibă nişte drone specifice. Cele mai multe drone se folosesc pentru recunoaştere”.
Licitaţia pentru cele 216 tancuri de luptă s-a putea finaliza în 2027
Despre cea de-a doua etapă a înzestrării cu tancuri de luptă, ministrul a declarat: „ Tancurile Abrams urmează să vină în 2027-2028 (n.r. prima etapă a programului). Etapa a II-a de înzestrare este cu 216 tancuri şi am trimis deja spre Parlament documentul. Ţintele de capabilităţi, nevoile de înzestrare sunt stabilite împreună cu aliaţii şi sunt stabilite pe un orizont de timp pe mulţi ani de zile. Parte din aceste ţinte sunt şi etapa a II-a de înzestrare cu tanc de luptă. Am trimis spre Parlament aprobarea pentru 216 tancuri şi o sumă evaluată la aprox. 6,5 miliarde de euro. Urmează după aprobare derularea unei proceduri de licitaţie restrânsă, cu producătorii care au potenţialul şi echipamentul necesar şi pe standard NATO, cu o condiţie de localizare a producţiei în România. Aici, când vorbim despre echipamente esenţiale pentru armată, pe care le va folosi mulţi ani de zile, este esenţial să avem baza industrială aici, în România, pentru producţie şi mentenanţă şi pentru rezilienţă în caz de „Doamne, fereşte!”. Asta va fi o condiţie obligatorie pentru cei care vor participa la această procedură (n.r. licitaţie). Estimez eu că undeva în 2027 se va încheia această procedură şi de acolo va începe procesul de construcţie şi de livrare care va dura ani de zile”.
Corveta turcească din clasa Hisar, operaţională din prima zi
„Corveta va fi operaţională din prima zi. Este gata, funcţională, nouă, trebuie să semnăm contractul. Acum negociem pe contract. Undeva în noiembrie va fi finalizat acest contract, vom plăti avansul şi să plătim şi restul de sume. Deci, corveta este gata, este în port. Are armament pe ea, standarde NATO. Peste acest armament standard va veni un sistem de NSM american, care va echipa toate forţele navale române, va fi şi pe această corvetă. Integrarea se va face în România. Noi o vom putea folosi din prima zi. Este o corvetă de care armata română are nevoie. Ar fi fost bine să fi avut în producţie deja alte corvete de care s-a vorbit multă vreme, însă este nevoie de această corvetă şi pentru că forţele navale au fost văduvite multă vreme şi pentru că va trebui poate să sporim misiunile de patrulare pe Marea Neagră”.
