- 28 noiembrie e data limită pentru 4 jaloane din PNRR, de care depind 800 milioane de euro
- Comisia Europeană va anunța România peste două luni ce se alege de cele 800 de milioane de euro
- Guvernul Bolojan a adoptat proiectul de lege privind Reforma Pensiilor din Justiție
- Bolojan: Ne asigurăm că proiectul de pensii ale magistraților respectă 3 elemente de bază
- Bolojan: Este esențială stabilirea pensiei la un maxim de 70% din ultimul salariu net
- Bolojan: Este esențial să creștem vârsta de pensionare de la 48-50 de ani, la 65 de ani
- Bolojan: Estimăm că cel mai probabil marți, 2 decembrie, finalizăm angajarea răspunderii în Parlament
E o zi de milioane, de sute de milioane pentru Guvernul Bolojan. 28 noiembrie e data la care România trebuia să îndeplinească 4 jaloane din PNRR – pe care dacă le ratează, ratează și 800 de milioane de euro.
Primul tun: 231 de milioane de euro – legat de controversatele pensii ale magistraților. Proiect pe care Guvernul Bolojan l-a și adoptat azi, iar marțea viitoare își angajează răspunderea în Parlament.
Alte 330 de milioane de euro țin de numirile de la super-compania guvernamentală AMEPIP, iar 227 milioane de euro depind de numiri în 13 companii de energie.
Un alt jalon implică numiri în consilii de administrație la CNAIR și CNIR. Toate aceste mutări pe care le va face România vor fi judecate de Comisia Europeană până in ianuarie când vom ști cât din aceste 807 milioane de euro mai primim.
Este acesta cel mai important jalon?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Bun, nu știu dacă este cel mai important, dar așa a fost prezentat. De altfel, de șase luni de când trebuiau luate toate aceste măsuri de remediere a jalonelor neîndeprinite, cred că cu toții nu am auzit decât de acest jalon 215 legat de pensiile speciale.
Dacă e să mă întrebați pe mine, eu aș zice că cel mai important jalon e cel pentru care avem suspendată suma cea mai mare – deci ar fi fost cel cu AMEPIP-ul, unde avem 330 de milioane euro suspendate și, mă rog, nu știm cât vom pierde de acolo”.
De ce ne-am împotmolit la aceste numiri, la AMEPIP, la companiile de energie? De ce durează atât de mult? Pierdem mulți bani
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Tocmai pentru că nu mai poți să faci numiri politice. Și aici vorbim, în primul rând, de acele numiri în consiliile de administrație, unde, într-adevăr, trebuie să se respecte niște criterii. Respectarea acelor criterii nu prea intră în obișnuințele noastre, ale partidelor noastre aflate la guvernare. Pentru că știm foarte bine că acele posturi erau rezervate pentru diferiți clienți de partid.
Iar exemplul cel mai bun – cred eu că asta trebuie să fie explicația – este cazul Hidroelectrica, unde se finalizează procedura de numire a conducerii. Acum câteva zile, însă, ce să vedeți – deși procedura a fost derulată teoretic, după criterii transparente și profesionale, și fusese validată de expertul independent potrivit acestei proceduri europene – a fost anulată în cele din urmă. Se aude că din motiv că nu ieșise cine trebuie, să spunem așa. Deci, cred că asta este principala explicație, pentru care nu reușim să facem aceste numiri.
Sunt unele jaloane, să știți, cu care ne chinuim de ani de zile. Adică au fost anulate procedurile și de trei ori. Inclusiv, de exemplu, pentru conducerea AMEPIP.
În sfârșit, acum a fost finalizată – deși, probabil, o să avem discuții cu Comisia Europeană, pentru că cel puțin o persoană numită în calitate de Vicepreședinte a plecat „cu cântec”, să spunem așa, în urma unor controale efectuate de Curtea de Conturi, dintr-o funcție similară anterioară.
Deci, s-ar putea să ridice ceva probleme de integritate, pe care, cu siguranță, Comisia Europeană le va putea sancționa. Acum, întorcându-mă un pic la legea pensiilor magistraților, care a fost adoptată astăzi de guvern, Bolojan ne-a anunțat deja că urmează să-și asume răspunderea în Parlament săptămâna viitoare, mai exact marți”.
Vor considera judecătorii că pierd lupta cu Guvernul Bolojan sau continuă conflictul de idei?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Bun, deocamdată, haideți să vedem ce se întâmplă cu această lege, iar pentru asta trebuie să așteptăm Curtea Constituțională să se pronunțe și să zică dacă este sau nu constituțională.
Din punctul meu de vedere, magistrații, în ansamblu, oricum au pierdut această luptă cu Guvernul. În ce sens au pierdut-o? În sensul că au ieșit extrem, extrem de șifonat – ca sistem judiciar. De ce? Pentru că Guvernul, pentru a reuși să-și impună punctul de vedere, nu a găsit de cuviință decât să pună toată această temă în dezbatere publică și mai ales să asmute efectiv populația pe statutul acesta special de care se bucură în continuare magistrații.
Ori, din acest punct de vedere, indiferent ce se va întâmpla cu această lege, din punctul meu de vedere, Justiția ca atare a ieșit mult șifonată. Cu autoritatea știrbită, cu credibilitatea știrbită. Și odată cu ea -cunoașteți punctul meu de vedere – mi-e teamă că ieșim și noi foarte șifonați, noi ca societate, de data aceasta”.
