- CSM a dat aviz negativ legii pentru pensiile magistraților
- Avizul CSM pentru legea pensiilor magistraților are caracter consultativ
- Reforma Pensiilor Magistraților a provocat tensiuni majore între Guvern și Justiție.
Guvernul Bolojan își asumă astăzi răspunderea pe controversata Reformă a Pensiilor Magistraților, care a provocat tensiuni majore între Executiv și Justiție în România.
Consiliul Superior al Magistraturii a dat, în ședința de pe 27 noiembrie aviz negativ, pe Legea Pensiilor Magistraților susținută de Guvernul Bolojan.
„În mod normal, potrivit Constituției, această procedură de angajare a răspunderii ar trebui să întâmple doar în situații extrem de urgente și extrem de rar, să spunem așa, pentru că până la urmă, principalul legiuitor sau singurul legiuitor a României trebuie să fie Parlamentul. Guvernul abuzează de această procedură pentru că suntem la a nu știu câtă asumare a răspunderii în Parlament și înțeleg că nici nu s-a terminat, că vom avea și altele pe Pachetul 3 și așa mai departe. Din păcate, singura autoritate care poate să cenzureze acest lucru, deci această apetență de a legifera peste Parlamentul a Guvernului, este Curtea Constituțională care până acum nu a făcut-o. Nu știu dacă o va face și de data aceasta”, a declarat Toni Neacșu, fost judecător CSM, la Aleph News.
Ce prevede proiectul
Proiectul inițial a fost respins de CCR, deoarece Guvernul Bolojan nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii. CSM a emis avizul necesar săptămâna trecută, negativ, dar consultativ, ceea ce permite continuarea procedurii.
Proiectul prevede mai multe modificări în domeniul pensiilor magistraților. În primul rând, stabilește că vârsta de pensionare pentru magistrați va fi raportată la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii. Până la 31 decembrie 2026, vârsta minimă de pensionare rămâne 49 de ani.
Vârsta de pensionare va crește treptat, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați. Etapele de eșalonare vor conduce la atingerea vârstei standard din sistemul public, iar după ultima etapă, vârsta de pensionare va fi de 65 de ani.
De asemenea, proiectul introduce o vechime totală în muncă de minimum 35 de ani pentru acordarea pensiei de serviciu. Condiția se aplică asupra vechimii totale, nu doar asupra perioadei lucrate în magistratură, și va fi implementată gradual.
Pensia de serviciu va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții, realizate în ultimele 60 de luni înainte de pensionare. Cuantumul net al pensiei nu poate depăși 70% din venitul net obținut în ultima lună de activitate.
În septembrie 2025, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu era de la 11.759 de persoane, potrivit datelor publicate de Casa Națională de Pensii Publice – cei mai mulți beneficiari fiind magistrați, respectiv 5.733 de persoane. În cazul celor din urmă s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.377 lei.
Bolojan invocă echitatea socială
„Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani și nicăieri într-o țară
civilizată nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare
decât ultimul salariu.
Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional și deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială și corectează o nedreptate acumulată în acești ani”, a declarat Bolojan.
Cât pierde România din cauza Guvernului Bolojan?
„Pe cele trei jaloane din PNRR, nouă ni s-au suspendat fonduri în valoare de 869 milioane de euro. Până acum, în spațiul public nu s-a vorbit decât că putem pierde acele 230 de milioane de la pensiile magistraților. Nu s-a vorbit absolut deloc de diferența, care e mult mai mare, pe celelalte două jaloane”, spune Toni Neacșu, fost judecător CSM.