Hanwha prezintă avantajele pe care le-a pus pe masa MApN în programul MLI, din SAFE. Deşi sunt diferenţe de preţ şi ofertă de localizare a industriei, întrebarea este: ar veni sud-coreenii să ne apere în caz de război?

• Compania sud-coreeană Hanwha a prezentat presei detaliile propunerii făcute României în programul SAFE.
• Multe persoane au pus sub semnul întrebării intenţia companiei Rheinmetall de a produce maşini de luptă a infanteriei în România, având în vedere că există deja o facilitate producătoare în Ungaria.
• Programul SAFE s-a concentrat pe achiziţia de echipamente militare europene, pe cooperarea dintre companiile din industria europeană de apărare şi, mai ales, pe cooperarea dintre ţările UE.

Deşi s-a discutat foarte mult despre programul de înzestrare a Armatei Române cu maşini de luptă a infanteriei, cel mai mare program – ca valoare a contractului – din SAFE, foarte mulţi pierd din vedere lucruri esenţiale în contextul fragil de securitate în care ne aflăm. Lăsând la o parte specificaţiile tehnice ale celor două vehicule despre care s-a vorbit, Lynx şi Redback, importante sunt şi aspectele geopolitice.

Programul SAFE s-a concentrat pe achiziţia de echipamente militare europene, pe cooperarea dintre companiile din industria europeană de apărare şi, mai ales, pe cooperarea dintre ţările UE, scrie Monitorul Apărării și Securității. De aceea, probabil, România a ales germanii, pentru că, în caz de război, cel mai probabil, Germania va fi cea care va sări în ajutorul românilor, nu sud-coreenii. Este adevărat şi că, la începutul războiului din Ucraina, germanii ar fi refuzat să trimită pe flancul estic trupe rotaţionale pentru a descuraja un atac din partea Rusiei. Cu toate acestea, Germania este stat NATO şi în cazul activării Articolului 5 al NATO ar fi una dintre ţările care ar putea ajuta România, dacă ar avea nevoie de ajutor.

Compania sud-coreeană Hanwha a prezentat presei detaliile propunerii făcute României în programul SAFE. Redăm detaliile aşa cum au fost comunicate de companie:

„- Soluţie MLI cu spectru complet, acoperind toate variantele solicitate de Forţele Armate Române, inclusiv post de comandă, MEDEVAC, TEHEVAC şi configuraţii cu mortier de 120 mm;

– Un total de 298 vehicule propuse, acoperind întreaga cerinţă a programului de înzestrare MLI pe şenile al României;

– Valoare totală a contractului de 2,8 miliarde de euro, rămânând în limita bugetului de 2,9 miliarde de euro aprobat de Parlamentul României şi Comisia Europeană;

– Preţul mediu per unitate de aproximativ 9,5 milioane de euro;

– Livrare până în 2030, cu un plan de producţie etapizat: 58 de unităţi în 2028, inclusiv 32 asamblate în România; 120 de unităţi în 2029, produse integral în România; 120 de unităţi în 2030, produse integral în România;

– Tranziţie la producţie localizată, concepută pentru ca peste 90% din totalul unităţilor să fie fabricate în România;

– Infrastructură industrială mixtă de producţie, disponibilă imediat, stabilită cu un partener industrial local la Petreşti, judeţul Dâmboviţa, permiţând producţia în faza iniţială înainte de finalizarea H-ACE Europe;

– Localizare iniţiată la aproximativ 72,7%, cu un plan de atingere a până la 80%, inclusiv componente critice precum motorul şi grupul motopropulsor prin transfer de tehnologie; susţinut de un Bill of Materials (BOM) detaliat, piesă cu piesă, depus la autorităţile române;

– Configuraţie tehnică avansată, inclusiv o arhitectură de turelă de nouă generaţie, integrarea completă a sistemului de rachete antitanc Spike LR2 şi o comunalitate ridicată cu obuzierul K9 „Tunet” şi turela Piranha V aflată în serviciu cu Forţele Armate Române, optimizând costurile ciclului de viaţă şi logistica;

– Lanţ de aprovizionare local constituit cu peste 30 de companii româneşti din domeniile producţiei, componentelor şi tehnologiilor de apărare;

– 1,3 miliarde de euro în investiţii directe şi transfer de tehnologie, inclusiv facilităţi de producţie pentru K9, MLI-uri, muniţie, sisteme fără pilot, rachete de rază medie şi lungă şi alte capabilităţi avansate;

– Impact economic mai larg estimat la 14,4 miliarde de euro şi crearea a peste 9.000 de locuri de muncă;

– Angajamentul de a aloca producţia a până la 200 de sisteme terestre pentru programe globale ale României, asigurând utilizarea pe termen lung dincolo de cererea internă”.

Multe persoane au pus sub semnul întrebării intenţia companiei Rheinmetall de a produce maşini de luptă a infanteriei în România, având în vedere că există deja o facilitate producătoare în Ungaria, care face exact acelaşi lucru. De asemenea, unii analişti spun că, oricum, compania germană va trebui să importe unele piese esenţiale pentru producţia vehiculului. Totodată, este de înţeles de ce unii români critică modalitatea în care a fost desfăşurat acest proiect, având în vedere că nu doar acest program a mers către Rheinmetall, ci un total de aproape 6 miliarde de euro, inclusiv proiectele pe OPV-uri. Dacă ne uităm la oferta sud-coreenilor este clar că există diferenţe de preţ (mai ales), precum şi de localizare a producţiei. De aceea, cert este că unele proiecte au fost atribuite în funcţie de relaţiile diplomatice dintre ţări şi de posibilitatea întăririi unor colaborări, pe termen lung, nu doar pe specificaţii tehnice.