Hărțuirea și discriminarea la locul de muncă, pedepsite prin lege. Ce amenzi riscă firmele care nu tratează egal salariații

  • Hărțuirea e reglementată și sancționată de mai multe acte normative în vigoare
  • Stresul poate fi considerat hărțuire morală la birou
  • Firmele pot fi amendate dacă nu tratează egal salariații
  • Angajatorii sunt obligați să ia măsuri interne pentru a prevenit hărțuirea la muncă

Poate ai auzit sau ai asistat la cazuri de hărțuire la locul de muncă. Sau poate la cazuri de discriminare, chiar de la momentul recrutării. Să știi că ele sunt reglementate în legislația națională.

Hărțuirea poate să îmbrace mai multe forme: de la cea sexuală, la cea morală sau psihologică. Codul penal, Codul muncii și Legea 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între bărbați și femei sunt cele mai importante acte normative care definesc hărțuirea, sub diverse forme.

Cu cât mai multe legi, cu atât mai mare confuzia. Spre exemplu, stresul și epuizarea fizică sunt considerate forme ale hărțuirii morale la locul de muncă. Iar angajatorii riscă amenzi de până la 200.000 de lei.

Discriminarea se manifestă pe criterii de sex, naționalitate, etnie, handicap. Discriminarea la locul de muncă, la modul general, inclusiv concedierea pe criterii discriminatorii sunt interzise. Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) a primit o amendă de 11.000 lei, pentru că a folosit criteriul vârstei la recrutare pentru poziția de controlor de trafic aerian.

Angajatorii sunt obligați prin lege să ofere șanse egale tuturor persoanelor care vor să se angajeze, indiferent de rasă, naționalitate, etnie, religie, sex și nu numai. Și aici avem exemplul Ditrău, cu acei muncitori de culoare din Sri Lanka. De asemenea, firmele sunt obligate să ia măsuri interne pentru a preveni hărțuirea la muncă. O soluție ar fi și informarea continuă a tuturor angajaților cu privire la drepturile și obligațiile lor.