Hunor Kelemen, despre desființarea SIIJ: „Nu ne putem întoarce acolo de unde am plecat. Vreau ca judecătorul să fie liber”

Hunor Kelemen, despre desființarea SIIJ: „Nu ne putem întoarce acolo de unde am plecat. Vreau ca judecătorul să fie liber”
  • Hunor Kelemen: ,,HoReCa nu trebuie închisă de tot. Comunicarea Guvernului trebuie îmbunătățită”
  • Hunor Kelemen: „Cazul Onești și Secția 16, intolerabile”
  • Hunor Kelemen: ,,Deciziile CCR nu sunt politice. Distrugen statul dacă mereu sărim pe CCR. (…) Unde este societatea civilă să-i dau un telefon?”
  • Hunor Kelemen: ,,94% din pensiile speciale au rămas. Ne-am afundat și mai mult în populism”

Într-un interviu pentru Aleph News, Hunor Kelemen, vicepremier al Guvernului României și președinte al UDMR, anunță că formațiunea pe care o conduce va vota în aceeași formă în Senat proiectul de lege privind desființarea SIIJ, iar dacă partenerii de coaliție – PNL și USR – doresc să modifice avizul CSM pentru trimiterea în judecată a magistraților, schimbările pe proiectul deja votat în Camera Deputaților vor trebui discutate în coaliție care are o obligație să-și respecte angajamentele.

Pe desființarea SIIJ nu avem nicio dispută, vom vota și în Senat. Nu ne putem întoarce de unde am plecat. Dacă ne uităm la DNA Ploiești, Oradea, Brașov, nu e ok. Eu vreau ca judecătorul să fie liber. UDMR a propus ca dosarele să se întoarcă la Parchetul General. Propunerea avizului a fost a lui Stelian Ion. În Senat, dacă vor să schimbe, discutăm în coaliție. Putem depune amendamentul UDMR cu Pachetul General. Judecătorii au fost ținuți în anchetă ani, au fost cu sabia lui Damocles deasupra capului. Eu încerc să caut un echilibru în justiție. Ce am stabilit în coaliție rămâne obligație”, a declarat Hunor Kelemen.

Liderul UDMR a spus că nu susține modificările Legii 51/1991 privind securitatea națională, în sensul ca datele din mandatele de siguranță națională să redevină probe în Justiție. „Ce este pe siguranță națională, acolo să rămână. Serviciile nu au ce căuta în Justiție. Justiția nu trebuie să fie câmp tactic pentru serviciile secrete. Nu trebuie să revenim de unde am plecat”, a declarat Kelemen.

Despre proteste și măsurile adoptate în HORECA

Sorina Matei: Dumneavoastră dacă erați în Horeca, ați fi ieșit în stradă acum? Și ce ați fi înțeles din politicile guvernului dumneavoastră?

Kelemen Hunor: Nu știu dacă aș fi ieșit. Eu nu sunt un om care protestează pe stradă vrând nevrând. Ultima dată cred că în 90 am protestat pe stradă.
Sorina Matei: Ați fost în 90 la Revoluție?

Kelemen Hunor:La revoluție în ’89 și în ’90 la Târgul Mureș. Am fost în câteva cazuri. În ’91, ’92 a mai fost un protest mare când a venit Iliescu la Cluj și eu eram jurnalist, atunci mergeam nu ca să protestez, dar m-a luat și pe mine valul și am participat la câteva proteste la începutul anilor 90, după care nu cred că am ieșit sau ar trebui să mă gândesc foarte bine. În ceea ce privește Horeca este foarte clar și anul trecut am spus la începutul anului, eu sunt pentru abordarea nuanțată acolo unde cazurile și incidența bolii este sub un anumit nivel, trebuie să lași deschis restaurantul, hotelul, trebuie să lași serviciile să funcționeze la capacitate mai mică, nu sută la sută.

Kelemen Hunor: Cred că poate o economie nu poate fi închisă și nici Horeca nu poate să fie închisă de tot. Începe primavara, începe vara, terasele în anumite condiții, restaurantele, hotelurile, serviciile oferite de această industrie trebuie lăsate să funcționeze și acolo unde ai probleme, acolo închizi în localitatea respectivă, dar eu sunt conștient din ceea ce văd din datele, din dinamica valului 3 că urmează trei, patru săptămâni grele. Deci, trebuie să fim conștienți de acest lucru fără supărare și fără să ne enervăm peste măsură fiindcă oricum nu va disparea virusul, nici cu protestele, nici cu enervare, nici cu furia noastra. Și eu sunt furios de foarte multe ori când văd ce se întâmplă, încercăm să gestionăm cât de bine se poate. Eu pe comunicare aș fi insistat foarte mult.

Deci vin propuneri de la epidemiologi, de fapt de multe ori nu oamenii politici trebuie să explice argumentele științifice, trebuie să îmi asum și eu și colegii mei deciziile luate, dar explicarea, comunicarea trebuie să vină și de la specialiști care cunosc mult mai bine decât un om politic de ce propun anumite restricții, fiindcă credeți-mă nu este așa fiindcă suntem cu Florin Cîțu și Dan Barna și doamne acum închidem ceva că nu avem ce face.

Despre scandalurile din poliție

Kelemen Hunor: Eu nu sunt foarte implicat în tot ce se întâmplă în aceea zonă dar am văzut cazuri excepționale și cazuri intolerabile, și Onesti, și Secția 16. Nu se poate accepta așa ceva. Poliția și jandarmeria, instituții de forță, sunt în serviciul public, nu sunt împotriva oamenilor și nu se poate accepta nicio scăpare, niciun eveniment. Oricum cetățeanul este vulnerabil în orice stat față de instituțiile statului. Dacă polițiștii exagerează atunci devine și mai vulnerabil cetățeanul, ceea ce nu se poate accepta. Reforma trebuie văzută, gândită de cei care conduc ministerul.

Mentalitatea în primul rând că ești în serviciul public, nu ești în serviciul nici unui om politic și, mai ales, nu ai voie să te uiți la cetățean ca la un om care sigur că a greșit doar că eu încă nu am descoperit dar dacă eu îi dau un pumn în gură va spune unde a greșit. Și instituțiile de forță trebuie să aibă încredere în oameni. Și dacă există încredere, și încrederea trebuie să înceapă de acolo, atunci și cetățeanul va avea încerdere nu numai în instituțiile de forță, în toate instituțiile. Dacă nu reușim să schimbăm mentalitatea, să creștem nivelul de încredere atunci cu toate investițiile în anumite zone poate schimbăm din punct de vedere tehnic, din punct de vedere al calității instituțiilor ceva, dar nu ca și comportamentul funcționarului public.

Fiindcă polițistul este un funcționar public și cu foarte multe facilități, haine, mașină, locuință, pensii. Există și niște incompatibilități, există și niște restricții, există și un stres, dar și profesorul are un stres, medicul, învățătorul, nu mai puțin decât polițistul și nici nu mănâncă gratis la restaurant sau bea o cola gratis la bar cum se vede de foarte multe ori în teritoriu. Deci nu-mi place să generalizez, sunt și oameni absolut ok în sistem, dar au fost și s-au văzut greșelile. Am încredere în Lucian Bode, a anunțat reforme, a anunțat schimbări și sunt convins că va face acest lucru, are susținerea guvernului pentru a schimba ce e de schimbat în poliție.

Despre pensiile speciale

Sorina Matei: De ce UDMR nu a fost de acord cu tăierea pensiilor speciale?

Kelemen Hunor: Cu pensiile speciale, eu am spus da, toate pensiile speciale, nu doar într-o anumită parte.

Sorina Matei: Considerați că e o problemă cu pensiile speciale în România?

Kelemen Hunor: Cu pensiile speciale e o problemă. E o problemă cu pensiile foarte mari. Și e o problemă de principiu. Statul român ar trebui să decidă care sunt acele categorii profesionale care sunt în serviciul public. Au niște incompatibilități în toată perioada cât se află în serviciul public și pentru chestia asta dincolo de contributivitate eventual mai dai un ban. Se poate spune exact unde sunt compatibilitățile brutale? La magistrați. Ok, imparțialitate, independența trebuie asigurată, mai poți să spui mai dai ceva, dar este inacceptabil să ai pensia mai mare decât ai avut salariul.

H: Și la magistrați se întâmplă, în multe zone se întâmplă.

M: Cea mai mare pensie specială din România este a unui fost șef de penitenciar, 77.000 lei, apropo de sistemul represiv.

H: Nu se poate accepta așa ceva. Am spus hai să tratăm egal, unitar pe toți.

S: Statul român sunteți dumneavoastră.

H: La militari există, la primari, la parlamentari există, atunci mergi și stabilești un coeficient, ce dau și nu mai ieși la pensie la 50-48 de ani. Nu se poate, nu se poate.

M: De ce credeți că ies la pensie la 50 de ani?

H: Fiindcă așa e legea, permite acest lucru. Acest lucru trebuie schimbat.

H: Acum noi suntem la guvernare și am propus să facem aceste chestiuni în acest an. Am spus mergeți pe varianta cea mai simplă: tăiați pensiile speciale la parlamentari care oricum nu înseamnă în această ecuație o sumă mare, a rămas 90-94% a rămas în continuare. Dacă vorbim de corectitudine, de echitate, atunci ce am făcut? Ce a făcut Parlamentul? Ce am făcut cu toții? Ne-am afundat și mai mult în populism, dar nu am rezolvat nimic. Și atunci trebuie să abordăm toate aceste chestiuni. Eu nu sunt împotriva pensiilor speciale la modul general, fiindcă dacă există niște restricții pentru anumite categorii atunci trebuie să existe și o compensare fiindcă nu ai voie să ai firme, să fii administrator, să faci afaceri dacă ești procuror, dacă ești judecător, dacă ești militar, dacă ești polițist, dacă ești om politic.

Despre CCR, Avocatul Poporului, reforma în TVR

H: Nu sunt politice, de ce să fie politice?

M: Așa spun unii colegi de coaliție, am auzit și USR-ul, am auzit si PNL.

H: Fiecare spune cum crede.

M: E diversitate de opinii.

H: Da, nu avem nicio problemă să discutăm cu ei, dar nu cred că Curtea e politizată. Dacă parlamentul, guvernul, președintele propune și parlamentul votează pentru orice instituție de la radio și televiziune, până la Curtea Constituțională, CNA, Avocatul Poporului, sigur că poate fi considerat un vot politic pentru că parlamentul este o instituție politică, dar când ajung acești oameni în funcții ei nu mai fac politică.

H: Eu nu am nicio problemă să accept toate deciziile Curții Constituționale și alea care nu îmi plac că sunt multe, dar accept, altfel distrugem instituțiile statul, instituțiile statului. Dacă de fiecare dată când nu ne place decizia Curți Constituționale sărim pe ei cu picioarele. A, când dau decizii care ne plac ooo, ce faini sunt judecătorii Curții. Din punctul meu de vedere e ok această reprezentativitate la Curte, se poate schimba prin constituție, prin legea lor de funcționare dacă dorește cineva, dar acolo dacă nu ai vechime, nu ești un om de specialitate, n-ai cum să ajungi acolo.

H: Aș accepta o schimbare, în sensul să intre și una, două persoane în  Curtea Constituțională din așa zisa societatea civilă. Dar aici, sigur, cine este societatea civilă? Unde e numărul de telefon să dau și eu un telefon? În sensul, din partea societății civile să nu fie neapărat juriști. Poate că e o cheie să fie oameni recunoscuți în apărarea drepturilor omului și în alte domenii care au legătură cu constituția și tot ce înseamnă libertățile, dar nu trebuie să exagerăm, totuși acolo ai nevoie și de pregătire.

M: De specialiști pe codul penal, pe drept fiscal, știți că sunt multe spețe la Curte.

H: Nu am argumente să susțin că este Curtea politizată sau politică nici vorbă.

M: Avocatul Poporului, că vorbeați de specialiști în drepturi și libertăți, doamna Weber, este cunoscută ca un avocat și a lucrat și în zona societății civile. Ați avut această negociere în coaliție, TVR-Avocatul Poporului, v-a acuzat presa, nu neapărat pe dumneavoastră, ci pe toți cei din coaliție, că practic la TVR și radio și Avocatul Poporulul v-ați împărțit funcțiile. De exemplu, la TVR e președintele consiliului de administrație și președintele director general. S-au împărțit funcțiile, dar pentru asta trebuie să schimbați legea de funcționare. S-au împărțit funcțiile ca să ajungă la toată lumea. Asta e schimbarea.

H: Nu am împărțit funcțiile, încă nu am împărțit funcțiile. La Avocatul Poporului noi, în 2019, nu am votat-o pe doamna Weber, noi l-am votat pe Eckstein, a ieșit Renata Weber. Eu n-am nimic să-i reproșez doamnei Weber. Cei care doresc schimbarea ei, nu am nimic împotrivă să votez un raport dacă mă convinge, dar eu personal nu am nimic de reproșat doamnei Weber.

M: E vorba de persoană? Am văzut de exemplu pozițiile președintelui comisiei Libere, apropo de ce se întâmplă în România cu Avocatul Poporului. În plan european, Avocatul Poporului este și trebuie să fie independent față de puterea politică, ăsta e rolul lui.

H: Vom vedea raportul, nu este împărțită funcția nu e nici la noi, nici la alții. Am discutat în coaliție, dar nu am împărțit funcțiile, nici măcar nu am ajuns aproape de a împărți funcțiile. La radio și TVR, da, îmi asum, a fost propunerea mea. Și nu de azi, nu de ieri. Primul proiect de lege l-am depus în 2005-2006 cu separarea funcției de președinte-director general în două. Consiliul de administrație să fie condus de președintele consiliului de administrație și directorul general să fie ales pentru a conduce instituția. Deci cum sunt companiile mari, până la urmă și televiziunea și radioul sunt două companii, nu sunt private dar funcționează ca niște companii. Și atunci consiliul de administrație ce face?

Bugetul aprobă, descarcă strategia de dezvoltare și așa mai departe managementul instituției conduce efectiv instituția și nu se amesteca executivul cu forul decizional. Deci asta a fost propunerea mea și atribuțiile separate ale Consiliului și ale directorului general.

M: Una la un partid și una la altul.

H: Asta nu are momentan importanță pentru că vorbim de principiu. Pentru asta trebuie modificată legea. Există deja în lucru un proiect pregătit de colegii mei. Urmează să discutăm cu cei de la PNL și cei de la USR și dacă putem vota în parlament, atunci se face această schimbare din punctul meu de vedere absolut rațională, indiferent mai târziu cine va ocupa cele două funcții. Important este să nu le amestecăm, să încercăm să le separăm pentru că

va funcționa mult mai bine, mult mai echilibrat și mult mai dinamic.

M: Nu vă e frică că se vor anula? Adica unul USR și unul PNL?

H: Nu știm de unde vor fi. Nu trebuie să fie de la USR, de la PNL sau de la noi. Trebuie să fie oameni care au capacitatea de a gestiona o instituție  cum este TVR și radioul.

M: Ce ar trebui să se întâmple la TVR ca să funcționeze?

H: La TVR sunt patru canale, toate sunt aiurea. Nu se poate în secolul 21 să nu ai un canal de știri de dezbateri informații publice, teme care într-adevăr trebuie dezbătute. Să nu ai un TVR cultural, muzical, de educație. Să nu ai ceva de sport. Dacă mai vrei și international, ok. Și pentru minorități să asiguri un canal fiindcă există în această țară multe minorități etnice.

Deci trebuie o reformă acolo dincolo de bani. Nu știu ce ar trebui să se întâmple pentru că nu vreau să gestionez eu personal. Eu la un moment dat, în 2014, am propus o soluție radicală dar nu am avut susținere. Am spus să închideți televiziunea română, plătiți tot ce trebuie plătit că există niște costuri pe contractul colectiv de muncă și reorganizați. Au făcut și alții. Și dacă o lună de zile nu merge TVR nu se va întâmpla nimic. Știrile ajung la oameni. Reorganizezi și refaci de jos în sus.

Despre SIJJ și Legea 51

M: Am revenit. SIJ, UDMR are voturile decisive în Senat. SIJ a trecut de Camera Deputaților, cu voturile UDMR cu acel amendament legat de trimiterea în judecată  a magistraților cu acceptul secțiilor din CSM. Trecând peste disputa pe care ați avut-o, am văzut unii reprezentanți ai UDMR cu USR că nimeni nu își mai asumă acel aviz, înțeleg că acum la Senat se discută să se elimine acel aviz pentru ca cumva să știți ca ambele tabere, și cei care susțin desfiinșarea SIJ și cei care nu vor desființarea SIIJ, spun că amendamentul nu are nicio legatură cu realitatea. Dumneavoastră considerați că acel aviz ar trebui menținut în urma deciziilor din coaliția

H: În ceea ce privește desființarea SIJ, nu avem nici o dispută. Aici am fost de acord, am introdus în programul de guvernare. Nu am avut nici măcar o discuție după ce am acceptat programul de guvernare să revenim asupra deciziei.

Pentru desființarea SIJ există un consens în coaliție. Am votat și în cameră vom vota și în senat. Nu am discutat pe perioada formării Guvernului ce se întâmplă cu SIJ. Au apărut controverse. Eu am zis că nu este bine, este problematic să te duci dintr-o extremă în alta. Nu se poate să ne întoarcem de unde am plecat. Asta a fost toată discuția și am spus că ar trebui să găsim undeva o soluție de mijloc fiindcă dacă citesc eu în raportul inspecției, dacă mă uit punctual la câteva chestii, Ploiești, Oradea, Brașov, atunci spun că nu este ok pentru că eu vreau ca judecătorul să fie într-adevăr liber, imparțial, să fie independent nu târât ani de zile din varii motive de către procurori. Fiecare are un rol extrem de important în proces dar până la urmă eu aștept dreptate de la judecător. El este care va spune până la urmă cum stau lucrurile și atunci am spus haideți să nu ne întoarcem de unde am plecat, să trimit eu totul la Parchetul general. Doar dacă un magistrat va fi anchetat din varii motive, atunci să fie în competența parchetului general.

M: Și de ce nu sunt de acord?

H: Mi-au spus că nu au acceptat acest lucru că nu a avut susținere. PNL a avut o altă propunere legată de teritorialitate. Dar acolo la Înalta Curte ne-am blocat, unde te duci când e vorba de judecători de la Înalta Curte sau procurori de la Parchetul General.

Și atunci a venit la un moment dat o propunere de la Ministrul Justiției cu avizul CSM. Și toată lumea a fost de acord.

M: A fost propunerea Domnului Stelian Ion.

H: Da. A venit la mine și am zis ok, discutați cu colegii mei de cameră. Eu pot accepta dacă asta este soluția de compromis să nu blocăm legea pentru că ne-am asumat că vom desființa SIJ și pot accepta deși nu este soluția noastră. Și așa a apărut un amendament cu care unii sunt multumiți, iar alții nu sunt. Există probleme, se poate discuta dar și la Curtea Constituțională există un aviz necesar de la judecător dacă este anchetat un judecător din curte și se poate face o analogie în sistemul judiciar cu plus cu minus. Deci există argument.

Și așa am ajuns acolo unde am ajuns. În Senat dacă cineva dorește să schimbe această decizie în coaliție, mă refer la colegii din coaliție, se întoarce la coaliție și putem discuta. Putem depune amendamentul nostru cu procuratura generală, nu este nicio problemă. Dar deocamdată până când există această decizie, eu sunt un om extrem de disciplinat și corect și voi susține decizia coaliției. Am discutat și eu cu magistrați, mai mult cu judecători, este adevărat. Unii zic că este ok, alții zic că este problematică această decizie dar oricare dintre aceste decizii are susținători și contestatari. Acum asta este situația. M-a întrebat un jurnalist, dar ce va rezolva acest aviz? Ok, dar ce va rezolva dacă nu există acest aviz și totul se întoarce în extremă?

M: Am auzit și eu multe opinii despre acest aviz. Este problematică problema avizului în sensul că trebuie să existe aviz la trimitere și atunci nu îl protejezi pe judecător pe durata anchetei dacă este anchetat abuziv.

H: Ancheta nu poți să o oprești.

M: Se bate cu camera dacă nu este legalitate și temeinicie pentru că se bate cu camera preliminară atunci pe ce e și lași arbitrariu CSM.

H: Sunt multe lucruri ciudate în trecut, când un judecător este ținut în anchetă ani de zile.

M: 12 ani și jumătate la Timișoara.

H: Și aici nu vorbesc pe mandat de siguranță națională că este o altă discuție, dar eu vorbesc cum poate acel judecător să funcționeze dacă este anchetat permanent, este cu sabia lui Damocles deasupra capului permanent fiindcă și aici au fost câteva cazuri, nu putem să ne învârtim în jurul găurei negre.

M: Vreo 75 de judecători.

H: Deci acest lucru trebuie evitat până la urmă și nu are nimic, nimeni nici cu judecătorii, nici cu magistrații. Sunt oameni extraordinari de corecți în sistem dar acele scăpări care au existat și care au generat multe turbulențe, de la Ploiești la Oradea, nu trebuie să le repetăm. Și eu încerc să caut un echilibru.

M: Astea sunt viețile oamenilor. Dacă la nivelul înalt al sistemului judiciar s-au petrecut lucrurile astea, vă dați seama ce a fost mai în adânc în măruntaiele sistemului?

H: Dumneavoastră cred că știți mai bine că sunteți cea mai bine informată jurnalistă în ceea ce privesc aceste chestii. Dar am văzut niște cazuri care pentru mine au demonstrat că nu este bine așa. Și eu încerc să caut un echilibru pentru că fără echilibru, sigur că sunt chestiuni punctuale dar când apare o problemă, nu apare ca o explozie de vulcan. Apare punctual, se adună, se cațără, vede că se poate, mai departe și mai ia din putere.

Problema este în ce direcție vrem să ducem sistemul judiciar. Eu aș vrea să închidem subiectul acesta cât se poate de repede să nu mai stăm patru ani de zile în fiecare săptămână să tocăm. Politicul se retrage, n-are ce căuta acolo, corectează ce este de corectat cu SIIJ-ul, cu legile jutiției, după aceea haideți să ne apucăm și de alte chestiuni pentru că noi avem un talent să ne pierdem în lucruri de altfel importante, și între timp nu rezolvăm lucruri care poate sunt și mai importante pentru societate.

M: Indiferent de aviz, modificare a acestui aviz, veți susține în Senat o formă de garanție de protecție pentru judecători?

H: Absolut.

M: Adică nu va trece legea de desființare a SIJ cheală.

H: Ce am stabilit în coaliție, deocamdată și până la o altă deicizie, rămâne pentru noi o obligație și vom vota în acest sens.

M: Legea 51 mandatele de siguranță națională, tot în Senat este legea. Acolo este o ințtiativă, în ciuda a vreo șase decizii ale CCR, ca datele din mandatele de siguranță națională să redevină probe în dosarele penale. O inițiativă PNL. Sunteți de acord cu ea? Sau nu? Pentru că există această tendință în societate, domle, ar trebui să revină serviciile, în cercetarea penala, în actul de Justiție, să ne întâlnim din nou cu câmpul tactic. Poziția UDMR.

H: Nu susținem acest lucru. Credem că tot ce este pe siguranța națională acolo trebuie să rămână. Serviciile secrete nu au ce căuta în procesul penal. Nu trebuie să ne întoarcem acolo unde justiția va deveni iarăși câmp tactic pentru serviciile secrete. Aici eu am spus foarte corecți, clari, sinceri și transparenți, nu trebuie să ne întoarcem la acest lucru pentru că ce am rezolvat? Nu este bine.