• Un proiect de lege adoptat recent de Parlament stabileşte taxarea suplimentară a tuturor pensiilor speciale.
• Curtea Constituţională (CCR) s-a pronunţat în mai multe rânduri asupra pensiilor de serviciu ale magistraţilor şi a stabilit că reprezintă garanţie constituţională.
• “Impozitarea pensiilor nu poate fi aplicată doar anumitor categorii”, susţine Tudorel Toader, fost ministru al Justiţiei.
• “Toate partidele care au aderat la asemenea punct de vedere o fac doar pentru a culege voturile, iar impozitarea va fi sortită eşecului”, spune Constantin Udrea, fost judecător militar.

După ce eliminarea pensiilor mai multor categorii profesionale a fost declarată neconstituţională, parlamentarii s-au unit şi au adoptat, recent, un proiect de lege ce stabileşte taxarea suplimentară a pensiilor speciale – sau de serviciu.

Concret, se propune taxarea pensiilor parlamentarilor, magistraţilor, diplomaţilor, militarilor şi aleşilor locali. Impozitarea ar urma să se aplice în funcţie de anumite plafoane, iar pensiile de peste 7.000 de lei să fie taxate cu 85% pentru suma ce depăşeşte pragul amintit.

Pentru a-şi încheia parcursul legislativ, proiectul de lege ar mai avea nevoie de promulgarea preşedintelui Iohannis şi publicarea în Monitorul Oficial, însă foarte mulţi specialişti atrag atenţia că documentul va pica cu brio testul de constituţionalitate.

Asta şi pentru că orice lege care afectează pensiile de serviciu ale magistraţilor are toate şansele să fie declarată neconstituţională la CCR. Magistraţii au spus, în repetate rânduri, că independenţa justiţiei, ca garanţie constituţională, include securitatea financiară a judecătorilor şi procurorilor, care presupune şi asigurarea unor garanţii sociale, precum pensia de serviciu, aspecte stabilite de altfel de CCR prin intermediul mai multor decizii luate de-a lungul timpului.

„Reglementarea în vigoare a pensiei de serviciu pentru magistraţi este justificată prin prisma specificului activităţii magistraţilor, care impune acestora obligaţii şi interdicţii severe, precum şi riscuri sporite, care nu le sunt impuse celorlalţi asiguraţi din sistemul public general”, transmitea Consiliul Superior al Magistraturii în februarie 2020, după ce Parlamentul votase pentru eliminarea pensiilor speciale.

La rândul său, preşedintele Înaltei Curţi a menţionat că există o confuzie cu privire la natura pensiilor magistraţilor care se doreau a fi abrogate. Ele au, de fapt, natura juridică a unor drepturi salariale, „calculându-se şi plătindu-se integral contribuţia de asigurări sociale, precum în cazul oricărui alt salariat, astfel încât susţinerea că pensiile magistraţilor nu sunt bazate, fie şi în parte, pe principiul contributivităţii, motiv pentru care s-ar impune să fie eliminate, este inacceptabilă”.

Apoi, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra acestui subiect, reţinând că pensiile în cauză „fac parte din ansamblul de garanţii de natură inclusiv financiară care dau caracter efectiv, iar nu iluzoriu, statutului de independenţă şi imparţialitate al autorităţii judecătoreşti în ansamblu şi al fiecărui magistrat în parte”.

În luna mai, CCR a găsit neconstituţional proiectul de lege pentru eliminarea pensiilor speciale, argumentând că felul în care au ales parlamentarii să adopte abrogarea la grămadă a tuturor pensiilor din legile speciale nu este corect din punct de vedere legislativ.

Ca regulă, pensia de serviciu poate fi obţinută de magistraţi odată ce ajung să aibă 60 de ani şi o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie. Cuantumul acesteia este, de principiu, de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Spre deosebire de pensiile militarilor, care sunt suportate 100% de la buget, pensiile magistraţilor au două componente: una contributivă şi un supliment care vine de la buget până la nivelul prevăzut de lege, adică 80% din ultimul brut.

Atunci când au propus eliminarea pensiilor magistraţilor, parlamentarii au făcut referire la opinia publică, aceasta fiind nefavorabilă pensiilor de serviciu. Cel mai probabil, cetăţenii ar fi mai puţin revoltaţi dacă nivelul acestor pensii nu ar fi atât de mare.

Problema pensiilor prea mari, mai mari chiar decât salariile, este una veche

De exemplu, în 2016, fostul procuror militar Ilie Botoş s-a pensionat la 51 de ani cu o pensie de 24.000 de lei pe lună. În 2015, el avea un salariu de 17.100 de lei pe lună.

„Argumentul de fond îl găsiţi în deciziile precedente ale CCR, din 2010 (Decizia CCR 873/2010, n.red.) şi aceea de dată recentă în care se spune că pensia magistraţilor ţine de statutul magistraţilor. Adică ce-i neconstituţional azi, e neconstituţional. Nu poţi să vii mâine, poimâine, peste un an, doi, trei, să reiei ceea ce Curtea deja ţi-a spus că e neconstituţional de două ori.Există o excepţie – dacă s-a schimbat contextul social şi economic. Ceea ce nu este cazul. Prin urmare, motivele le ducem în 2 categorii sintetice: nu poţi să aplici impozitarea doar la anumite categorii. 2 – nu poţi să treci peste deciziile CCR pronunţate de 2 ori în acest sens”,  a susţinut Tudorel Toader, fost ministru al Justiţiei 

„Toţi iniţiatorii acestei legi cunosc faptul că nu pot impozita în mod diferenţiat pensiile deoarece se creează o formă de discriminare. Cu alte cuvinte, impozitarea majoră a pensiilor magistraţilor şi a pensiilor militarilor – sunt pensii de serviciu toate – nu speciale, ci de serviciu înseamnă o reducere deghizată a cuantumului acestora. Acest lucru nu este permis, aşa cum arată o decizie recentă a CCR şi orice efort în acest sens nu are decât un singur scop, atragerea de voturi. La final, ea va fi sortită eşecului. Acum e o goană după voturi, e în preajma alegerilor şi toate partidele care au aderat la asemena punct de vedere o vor face doar pentru a culege voturile. Ei ştiu că efortul lor este sortit eşecului, deoarece CCR i-a avertizat că orice demers în sensul acesta este neconstituţional – pe de o parte pentru că s-a arătat de ce nu pot fi reduse. Pe de altă parte, nu pot fi impozitate diferenţiat anumite categorii de pensii fără să recurgi la discriminare”, a menţionat şi Constantin Udrea, fost judecător militar.