- Armenia a organizat alegeri parlamentare decisive pentru viitorul său geopolitic, în care premierul Nikol Pașinian mizează pe continuarea orientării pro-occidentale și pe avansarea unui acord de pace cu Azerbaidjanul.
- Contextul este marcat de tensiuni crescânde cu Rusia, acuzată de ingerințe și presiuni, în timp ce relațiile dintre Erevan și Moscova s-au deteriorat după războiul din Nagorno-Karabah și pierderea controlului asupra regiunii în 2023. Scrutinul este puternic polarizat intern: susținătorii vorbesc despre „pace și stabilitate”, iar opoziția avertizează împotriva ruperii de Rusia, rezultatul urmând să determine echilibrul viitoarei politici externe a Armeniei.
Armenia a organizat duminică alegeri parlamentare considerate decisive pentru direcția geopolitică a țării, într-un context marcat de tensiuni cu Rusia, apropiere de Occident și incertitudini legate de pacea cu Azerbaidjanul, potrivit France24.
Scrutinul testează sprijinul pentru premierul Nikol Pașinian, care mizează pe un nou mandat pentru a-și continua agenda pro-occidentală și pentru a consolida un acord de pace durabil cu vecinul Azerbaidjan.
Deși Armenia rămâne formal aliată cu Rusia, relațiile cu Moscova s-au deteriorat semnificativ după ce Kremlinul nu a intervenit decisiv în conflictul din Nagorno-Karabah. În acest context, Pașinian a suspendat participarea țării la unele structuri de securitate conduse de Rusia și a intensificat dialogul cu Uniunea Europeană și Statele Unite, alimentând discuțiile despre o posibilă apropiere de UE. Moscova, la rândul său, a criticat această orientare, sugerând că ar putea reproduce tensiuni similare celor care au precedat războiul din Ucraina și fiind acuzată de ingerințe în campanie, inclusiv prin dezinformare și presiuni economice.
Alegerile au loc la aproape trei ani după ce Azerbaidjanul a preluat controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah în 2023, eveniment care a dus la exodul populației armene din enclavă și a amplificat criza politică internă. Pașinian a prezentat votul ca o alegere între pace și riscul unei noi escaladări militare, avertizând că lipsa unei majorități solide ar putea afecta negocierile cu Baku.
Campania electorală a fost puternic polarizată. Premierul a vorbit despre riscul unui „război catastrofal” dacă direcția actuală este abandonată, în timp ce opoziția l-a acuzat că folosește discursul fricii și că accelerează o ruptură periculoasă de Rusia. Omul de afaceri Samvel Karapetyan, una dintre vocile critice ale guvernului, a avertizat împotriva unei îndepărtări rapide de Moscova, considerată în continuare principal partener strategic și economic.
Occidentul și-a exprimat deschis sprijinul pentru actualul guvern. Într-o vizită recentă, Președintele francez Emmanuel Macron a transmis mesaje de susținere pentru Pașinian, consolidând percepția unei apropieri tot mai clare de Europa.
În același timp, rezultatul votului rămâne incert, iar miza este dacă partidul lui Pașinian va reuși să obțină o majoritate suficient de puternică pentru a continua reformele și eventualele modificări constituționale cerute în procesul de pace sau dacă Armenia va fi împinsă către o reechilibrare a relațiilor cu Moscova într-un context regional fragil.