- Tot mai multe țări din Europa au intrat în carantină, pentru a doua oară, în acest an
- Premierul Boris Johnson va anunța noi restricții și în Marea Britanie
- Toate aceste măsuri duc la proteste în masă, în mari orașe din Europa
- Vladimir Ionaș, sociolog: Putem vorbi și despre schimbările comportamentale care au avut loc forțat, ca o cauză a acestor proteste
Tot mai multe țări din Europa au intrat în carantină, pentru a doua oară, în acest an, din cauza numărului ridicat de cazuri raportate de la o zi la alta. Franța, Italia, Spania sunt doar câteva dintre ele, iar Belgia este ultima de pe o listă în continuă creștere. Premierul Boris Johnson va anunța noi restricții și în Marea Britanie. Toate aceste măsuri duc la proteste în masă, în mari orașe din Europa.
În cadrul acestor proteste, oamenii cer redeschiderea resdtaurantelor, a barurilor, a sălilor de teatru și cinema. Mai ales că mulți dintre protestatari au fost și direct afectați de restricțiile impuse.
Vladimir Ionaș, sociolog: „Putem vorbi și despre schimbările comportamentale care au avut loc forțat, ca o cauză a acestor proteste. Trebuie să ne uităm că protestele majore au avut loc, în primul rând, în țări care fie au avut o cultură a protestului foarte dezvoltată, precum este Franța. Unde știm că sindicatele și populația în general știu ce înseamnă un protest, știu cum să se comporte.”
Sociologul amintește de protestele vestelor galbene și spune că de această dată, manifestațiile au fost scăzute în intensitate. Cealată categorie de țări care protestează sunt acelea care au fost foarte afectate, pentru că trăiesc din turism, precum Italia și Spania. În Spania pot fi adăugate și nemulțumirea, lipsa de încredere a populației din anumite regiuni, sau chiar ură față de Guvernul Central în Catalonia.
Vladimir Ionaș, sociolog: „În vestul Europei, evident, oamenii nu sunt obișnuiți cu limitarea dreptului la libera circulație, spre deosebire de cei din estul Europei. Și atunci vedem astfel de reacții. În principal, cei care ies în stradă sunt persoane tinere, persoane active, care își doresc să își trăiască viața, să lucreze. La nivel european este o mare problemă cu rata șomajului în rândul tinerilor. Era dinaintea începerii pandemiei, acum vorbim de procente mult mai mari.”
Vladimir Ionaș a remarcat aceleași imagini cu oamenii care părăsesc orașele mari aflate în lockdown pentru a se îndrepta către zona rurală. El spune că cei care rămân sunt și cei care nu își permit să plece și nu au unde să se deplaseze, iar frustarea este și mai mare în rândul lor. De asemenea, el este de părere că aceste manifestații se vor intensifica în următoarea perioadă, întrucât cetățenii au ajuns la o limită. În ceea ce privește posibilitatea unor astfel de proteste în România, Vladimir Ionaș a atras atenția asupra unei diferențe culturale semnificative.
Vladimir Ionaș, sociolog: „Nu cred că vom vedea la o astfel de intensitate. Există posibilitatea să vedem astfel de proteste în România și în alte țări estice, dar nu la fel de intense și în niciun caz violente. (…) Românii au o teamă în plus, legată de capacitatea sistemului sanitar. Vorbesc despre condițiile din spitale de a gestiona această criză.”