- Nicuşor Dan a fost luni în Finlanda, în timp ce Preşedintele acestei ţări era la Berlin
- Nicușor Dan caută parteneri pentru apărarea României
- Polonia dorește înființarea Coaliției Flancului estic
- Nicușor Dan: Trebuie să transformăm programele în capabilități
- Programele Santinela Estică-NATO și Zidul Dronelor-UE nu s-au materializat în România
- Țările europene operaționalizează Scutul estic al Poloniei și linia baltică de apărare
Nicuşor Dan a fost luni în Finlanda, în timp ce Preşedintele acestei ţări era la Berlin pentru a
participa la efortul comun european şi american de a pune capăt războiului din Ucraina.
Liderii UE – Ursula von der Leyen şi Antonio Costa, precum şi şefii de stat din zece state europene, fără
România, au semnat luni seară un comunicat care anunţă un posibil acord cu SUA şi Ucraina care ar oferi garanţii de securitate: o forţă multinaţională condusă de Europa şi un mecanism de monitorizare condus de SUA.
La final, liderii europeni au cerut și altor state să se alăture. Astăzi, Președintele Nicușor Dan a participat la Summitul Flancului Estic în Finlanda, unde a cerut ca programele NATO și UE să se transforme în capabilități.
Securitatea Europei se schimbă. Unde se situează România pe această nouă hartă și ce a obținut astăzi Nicușor Dan pentru țara noastră de la Summitul Flancului Estic?
Astăzi, liderii de pe Flancul Estic – de la Finlanda până la Bulgaria, mai puțin Ungaria și Slovacia, știm poziția lor care este mai degrabă pro-rusă decât pro-ucraineană – au vrut să aducă în atenția Comisiei Europene faptul că granița de est a Uniunii Europene nu este doar problema acestor țări, ci este problema întregii Uniuni și vor bani mai mulți pentru programele de apărare.
Nicușor Dan vine cu mâna goală, deoarece România nu are un program de apărare. Finlanda construiește o linie de apărare, construiește inclusiv buncăre, construiește senzori. Polonia știm că are scutul estic, la fel o combinație între construcții pe teren, dar și senzori și sisteme de apărare aeriană. Țările Baltice au și ele linia de apărare Baltică, la fel cu linii de apărare inclusiv puncte de comandă. România nu are nimic în acest moment.
E drept, România nu are graniță comună cu Rusia sau Belarus, graniță terestră, are doar graniță maritimă, dar aici este interesul nostru major. De altfel, Nicușor Dan a ajuns la concluzia că cele două programe, cel NATO, Santinela Estică, și cel al Uniunii Europene, Zidul Dronelor, trebuie să se concretizeze în capabilități, dar pentru acest lucru, tot România trebuie să aibă niște programe de achiziție și să ceară bani pe acele programe, că așa, de sus, nu-ți vine nimic.
Vedem problema pe care o avem cu dronele rusești, a trebuit să vină americanii cu acele sisteme MEROPS – 15.000 de euro costă o dronă interceptoare MEROPS. România nu a mișcat absolut nimic, în condițiile în care sunt drone, inclusiv în Germania, inclusiv ucrainenii vând drone interceptoare, de exemplu cele STING ucrainene sunt la 2.000 de dolari bucata. România a trebuit să aștepte să vină americanii cu un sistem să-l testeze la noi, nimeni nu a mișcat un deget.
Dacă nu miști nimic, nu ți se oferă. Banii aceștia europeni vin pe anumite programe. Deci în acest moment, România participă la aceste discuții, dar e puțin probabil să venim cu ceva sau să câștigăm ceva în viitor, dacă nu vom avea și niște programe concrete pe teren.
Ieri, a avut loc o reuniune foarte importantă la Berlin, unde liderii europeni au cerut și altor state să se alături pentru a oferi garanții de securitate Ucrainei. Care este poziția României?
Ieri a fost o situație destul de ciudată pentru poziția externă a României, pentru politica externă a României. Președintele Nicușorodan s-a dus în Finlanda, iar Președintele finlandez s-a dus în Berlin.
Dintre cei 10 lideri europeni, plus reprezentanții Statelor Unite, deci 11 țări din NATO, o treime – de pe Flancul Estic au fost doar Finlanda și Polonia, care sprijină interesele grupului din nord-est, adică inclusiv al statelor baltice. Din zona de sud-est nu a fost nimeni. Chiar dacă România vrea și a scris inclusiv în Strategia Națională de Apărare a țării, aprobată de Nicușor Dan, că vrea să fie a doua țară după Polonia, la est de Germania, ca putere și influență. Ei bine, nu a fost la acest grup.
România se teme să participe la aceste garanții de securitate. Este această frică a politicienilor să spună că militarii români vor participa la o eventuală misiune de menținere a păcii în Ucraina. Problema este însă că nu vorbim aici doar de o misiune terestră.
România a spus foarte clar că nu va participa cu militari la o misiune terestră și Polonia a spus același lucru, dar pe lângă misiunea terestră va fi și o misiune aeriană, care cel mai probabil se va desfășura din Polonia – chiar dacă au fost discuții că ar putea avea loc și din România, de la Mihail Kogălniceanu. Dar România trebuie să se ducă acolo să ceară inclusiv o misiune maritimă, deoarece nordul Mării Negre sau securitatea la Marea Neagră este de un interes vital pentru România, atât din punct de vedere al comerțului, din punct de vedere al turismului, dar și din punct de vedere al energiei, deoarece de acolo vor începe exploatări masive de gaze.
România însă a ocolit această reuniune – ai noștri ori n-au fost invitați, ori n-au cerut să fie – dar este clar că au fost scoși din joc, iar jocurile se fac deasupra capului României, ceea ce nu este în regulă.
Dacă ar fi să contăm, ar trebui să participăm la toate aceste reuniuni cu greutate. Nicușor Dan trebuie să iasă din această stare. Pare un fel de marionetă care este dusă în anumite locuri unde nu este nimic grav, nu este nimic controversat.
Ar mai fi România ascultată acum, după 4 ani de război în care n-a făcut nimic?
Da, normal că ar fi ascultată dacă ar vorbi, ar vedea ce mesaje vin din partea cealaltă, s-ar adapta pe interesele naționale și ar continua. Să nu uităm totuși că în acest moment Europa s-a rupt în trei părți. Este această parte – „nucleul dur” – Finlandia, Statele Baltice, Polonia. Am văzut că s-a alineat și Suedia. Ele sunt sprijinite de Statele Unite și cele trei mari puteri militare din Europa, Franța, Germania și Regat Unit al Marii Britaniei și Irlande de Nord.
Și este zona noastră, unde noi și bulgarii, în declarație, suntem pro-ucraineni, dar în fapte ne ascundem după deget, nu vrem să arătăm nimic, și bineînțeles sunt bulgarii și slovacii care sunt mai degrabă pro-Rusia decât pro-Ucraina.
Această poziție duplicitară ne-a dat în afara grupului, noi singuri ne-am dat în afara grupului și dacă vrem să intrăm trebuie să avem o poziție mult mai fermă, nu doar în comunicare, dar și în fapte.
De exemplu, dacă tot este în Finlanda Nicușor, să caute pe site-ul Ministerului de Externe al Finlandei, o țară cu 5,6 milioane de locuitori și să vadă acolo că această țară a contribuit până acum cu 4 miliarde de euro pentru Ucraina, 3 miliarde de euro în ajutor militar și 1 miliard de euro în ajutor umanitar.
La noi nimeni nu știe cu cât a contribuit România să ajute Ucraina, dar în declarații oficiale, bineînțeles, că sprijinim, și bine că am aflat de la Ministrul ucrainean al Apărării că am livrat 13 ajutoare militare, 13 pachete militare, fiindcă altfel nu știam absolut nimic de ce se întâmplă între România sau cum ajută România, țara vecină care este în război de aproape 4 ani.
