InSecuritate. Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energiei: Va trebui să trăim cu o energie mai scumpă. Estimez cel puțin 15 ani de acum încolo

Corneliu Bodea,președintele Centrului Român al Energiei și CEO al ADREM, afirmă că principalele motive pentru care plătim o energie mai scumpă sunt schimbările climatice, pandemia și războiul din Ucraina.

Președintele Centrului Român al Energiei spune că tranziția la energie regenarabilă va dura, iar până când aceasta va deveni eficientă din punct de vedere al costurilor, va trebui să scoatem mai mulți bani din buzunar pentru facturi.

Corneliu Bodea avertizează că această trecere la energie regenerabilă va depinde de gradul de acceptare al populației, deoarece presupune costuri sociale, iar măsurile de tranziție trebuie să țină cont de acest aspect.

Președintele Centrului Român al Energiei mai spune că România are încă resurse energetice proprii semnificative, dar subliniază că ele trebuie puse dispoziția partenerilor din Europa și atrage atenția că independența energetică este un obiectiv greșit în contextul actual, fiind mai degrabă vorba despre securitatea energetică a țării.

Redăm principalele declarații ale președintelui Centrului Român al Energiei, Corneliu Bodea, sâmbătă seara, la emisiunea InSecuritate, de la Aleph News:

Corneliu Bodea: Cu siguranță exista o criză a energiei de dinainte și aș califica această criză pe trei paliere. Unul este al luptei împotriva schimbărilor climatice. Noi aveam o luptă pe care România a început deja să o resimtă înainte de apariția pandemiei și a războiului, o luptă de a identifica surse de producere a energiei care să  fie prietenoase cu mediul, dar, așa cum toată lumea constată, din păcate, simțim pe propria piele, schimbările climatice sunt o realitate și ne afectează pe noi toți și economia mondială. De aceea principalul motiv care a alimentat creșterea prețurilor, în general global, dar preponderent pe România, a fost acela al alinierii la obiectivele de luptă împotriva schimbărilor climatice.

„Nu există o soluție miraculoasă și trebuie să fim pregătiți de perturbări economice”

Corneliu Bodea: Al doilea palier este cel al pandemiei. Pandemia a contribuit substanțial la această criză, la exacerbarea creșterii prețurilor la energie prin aceea că a introdus o scădere nepregătită a consumului în perioadele de reducere a activității economice lucru ce a generat o problemă în ceea ce înseamnă alinierea între producție și consum. Desigur că aceste lucruri au acționat diferit. Diferit în ceea ce înseamnă energia eletrică, petrolul sau gazul. Dar dacă vorbim de energie în general, pe de o parte, oprirea bruscă, nepregătită a consumului sau încetinirea consumului, pe de altă parte revenirea neașteptat de rapidă la nivelurile de consum anterior, unii chiar au prevăzut-o, dar majoritatea au fost circumspecți, a făcut ca, într-un anume moment, cererea de energie să-și revină mult mai repede decât a putut să urmeze producția. Motiv care a dus la această creștere în perioada de sfârșit a anului 2021, lucru care era anterior războiului din Ucraina.

Corneliu Bodea: Desigur că, pe lângă cele două paliere a intervenit al treilea, și anume agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, un război care are o componentă energetică extrem de complexă. (…) Cu siguranță nu există o soluție miraculoasă la aceste probleme și trebuie să fim pregătiți de perturbări în general economice, în particular, în energie și în perioada următoare.

Corneliu Bodea: Lupta împotriva schimbărilor climatice are la bază identificarea unor surse noi de energie, îndepărtarea de resursele și combustibilii fosili. Motiv pentru care, chiar dacă aceste surse se vor dovedi într-un final mai puțin costisitoare, mai eficiente, decât utilizarea combustibililor fosili, în această etapă în care noi trebuie să investim extrem de mult, să facem această tranziție de la energia bazată pe combustibili fosili la energie regenerabilă, pentru a acoperi volumul de investiții în această tranziție este nevoie să plătim o energie mai scumpă. (…) Asta va însemna că va trebui să trăim cu o energie mai scumpă, cel puțin o perioadă bună de timp, eu estimez că cel puțin 15 ani de acum încolo, până la un moment în care vom găsi un alt echilibru. Noi, printr-o obișnuință care nu s-a dovedit a fi neapărat bună pentru noi, am învățat să consumăm energie poate într-un mod ineficient, să consumăm energie fără să avem grijă de economisirea acesteia.

“Rusia a avut o strategie în care dependența de rutele de transport aflate pe teritoriul Ucrainei era extrem de mare”

Corneliu Bodea: Mare parte din conflictele armate  din lume și chiar confruntările care nu ajung în forma asta au legătură în general cu resursele și în mod special cu resursele energetice. Tocmai de aceea criza pe care o traversăm acum are implicații extrem de profunde pentru că economia noastră este bazată esențial pe utilizarea într-un anumit mod a energiei. Rusia a avut o strategie în care dependența de rutele de transport aflate pe teritoriul Ucrainei era extrem de mare. Practic, peste 60-70%  din exportul Rusiei depindea de trasee care traversau Ucraina. Tocmai de aceea, pentru Rusia era extrem de important să dețină controlul politic în Ucraina. În momentul în care Rusia a început să piardă acest control sau a prevăzut că în viitor urmează să piardă acest control a început să-și creeze rute alternative. Și aici vorbim de două rute majore Nordstream 1 și 2, două conducte care legau direct Germania, care era unul dintre cei mai mari consumatori de gaz și ruta prin Marea Neagră către Turcia, Turkstream.

Corneliu Bodea: Poate ceea ce UE nu a estimat corect sau dacă a făcut-o nu e evident ce a făcut pentru a preîntâmpina această situație a fost momentul în care Rusia a început să-și crească capacitatea de export și de interconectare cu China. Prin două conducte care, azi, una traversează prin estul Mongoliei, cealaltă prin vestul Mongoliei, alimentează cu gaz China. Aceasta creează o alternativă Rusiei. Această alternativă face posibil ca Rusia să-și permită economic să reducă cantitatea de gaze. Pe măsură ce timpul trece, Rusia își diversifică exportul către alte zone decât UE și devine din ce în ce mai periculos fenomenul de reducere a exporturilor către UE, ceea ce pune UE… trebuie să fim sinceri, cu toate declarațiile politice optimiste, într-un moment extrem de delicat și estimarea mea este că nu poate să facă față econmic și social la o întrerupere totală a importului de gaz. Dar să nu uităm că nu este vorba numai despre gaz, ci despre petrol și

„România este avantajată în comparație cu alte state din regiune”

Corneliu Bodea: România este avantajată în comparație cu alte state din regiune, din restul UE prin faptul că deținem încă resurse semnificative. Desigur că aceste resurse trebuie să le punem la dispoziția partenerilor din Europa și nu numai, și aici va trebui pe de o parte să ne asumăm angajamentele luate și să avem grijă de interesul național.  (…) Este un obiectiv greșit independența energetică în contextul în care ne aflăm astăzi. Am observat declarațiile din ultimul timp al unor oficiali români legat de acest obiectiv de independență energetică și eu cred că este probabil prost explicat pentru că mă îndoiesc că aceasta este ceea ce vor să transmită de fapt. România se află în UE și a semnat angajamente ferme din multe puncte de vedere. Ideea conform căreia noi am fi independenți energetic presupune faptul că noi am produce energie suficientă, cel puțin cât să consumăm noi, în interiorul României. Realitatea economică din UE nu sprijină astfel de obiective deoarece ideea este aceea de a fi dependenți energetic și aș spune că obiectivul ar trebuie să fie acela al securității energetice mai degrabă decât al independenței deoarece independența ar însemn că noi am reține pentru consumul României resursele energetice fără să avem respect pentru piața liberă.

Corneliu Bodea: Este greșit să avem această abordare, să considerăm că resursele noastre sunt naționale și am putea să introducem reguli ca acestea să nu potă fi pusă în niciun fel într-un circuit economic. Ar fi contraproducțiv și riscant în același timp pentru că am putea ca la anumite categorii de resurse să fim mai scumpi decât alții ceea ce ar fi o lipsă de eficiență economică a României, pe de o parte. Pe de altă parte, noi nu vom putea să ne atingem obiectivele asumate de ținte de energie regenerabilă, de eficiență energetică fără a beneficia de investiții care au legătură cu bani europeni alocați de UE prin PNRR sau prin alte programe sau cu bani privați care vin din investiții străine.

Corneliu Bodea: Ceea ce este discutabil în acest moment sunt exact regulile pieței pentru că, în mod normal, nu ar trebui să abordăm astfel de teme pentru că ar fi un răspuns extrem de simplu: există o piață liberă, cerere și ofertă. Desigur că atunci când vorbim de energie, mai ales de energie electrică, există niște restricții cu caracter tehnic care fac ca piața liberă să funcționeze discutabil sau cu limite. Este și motivul pentru care se vorbește atât de mult despre cât de potrivit este modelul de piață pentru întreaga UE pentru mai multe lucruri, inclusiv lupta împotriva schimbărilor climatice. Dar, altfel vorbind, piața liberă rezolvă aceste probleme.

Corneliu Bodea: Noi ne aflăm însă într-o situație de criză. Desigur că într-o astfel de situație de criză, în care unul dintre principalii furnizori de resursă energetică poate întrerupe furnizarea acesteia, atunci trebuie să ne gândim la situații care depășesc regulile pieței. Tocmai de aceea la nivelul UE este organizat un task force care are ca obiectiv reducerea dependenței de importurile energetice din Federația Rusă, iar pe termen scurt, de a se asigura că toate statele membre ale UE, dar nu numai, pentru că interconectarea energetică depășește granița UE, vor avea sificiente resurse pentru a face față iernii care urmează.

„Schimbările climatice sunt în acest moment principalul risc la existența omenirii”

Corneliu Bodea: Este bine să luptăm împotriva schimbărilor climatice. Schimbările climatice sunt în acest moment principalul risc la existența omenirii pe de o parte, pe de altă parte cred că scăderea dependenței de Federația Rusă este un obiectiv corect pe termen mediu și lung. Sunt convins că, pe de o parte inventivitatea, creativitatea și tehnologia vestică să spunem, pentru că  este vorba aici atât de cea vest europeană, central europeană, cât și de cea nord europeană, vor găsi resursele financiare și tehnologice pentru a face, probabil în următorii 10 -15 ani, acest pas decisiv.

Corneliu Bodea: Va fi o tranziție în primul rând dureroasă și, dacă e să găsesc o piedică majoră, aceea este gradul de acceptare al populației pentru că toată această tranziție va costa. Asta va însemna că resursele utilizate nu vor fi neapărat ieftine și trebuie să ne asigurăm că facem această tranziție într-un ritm care este acceptabil la nivelul populației pentru că altminteri eu, personal, consider că acesta este obiectivul, nici măcar ascuns al agresiunii lui Putin: stimularea neliniștii sociale, a unor evenimente care poate să destabilizeze țările democratice și, de ce nu, chiar să aducă la putere partide extremiste, partide care ar putea să schimbe această orientare politică care merge departe de Federația Rusă.

Corneliu Bodea: Și, această oportunitate, extrem de importantă de a instala reactoare modulare, reactoare mici, există deja o locație aleasă, la Doicești, este o idee bună. Desigur există puțină controversă în legătură cu cât de încercată sau dovedită este această tehnologie. Eu am încredere, de altfel, aceste reactoare sunt în uz comercial, nu sunt o noutate. Ele sunt utilizate în regim militar de mulți ani, e o tehnologie bună, stabilă, care ar putea să-i mai ia din zâmbet lui Putin, precum și tranziția în general spre energia regenerabilă o să-i anuleze din optimism.

„Mersul spre energie regenerabilă va fi grăbit, nu încetinit”

Corneliu Bodea: Zâmbetul lui Putin va trece repede pentru că, deși UE, pentru situații de urgență, pe termen scurt, s-a întors într-adevăr la a utiliza combustibili fosili, mersul spre energie regenerabilă va fi grăbit, nu încetinit. În consecință, este o problemă de un an, doi, poate de trei, în care va trebui, probabil, să creștem puțin dependența de combustibilii fosili, nu să o scădem, dar această direcție este, după părerea mea, fără întoarcere.

Corneliu Bodea: Sunt două lucruri pe care le pot face oamenii și companiile. În primul rând și cel mai important este să devină eficienți, să reducă consumul, să economisească,  să devină eficienți energetic. O pot face pur și simplu având grijă să închizi luminile în casă, să reduci temperatura iarna, să nu pornești atât de des aerul condiționat, să utilizezi aparatura electrică din casă într-un mod eficient. Deci, este pe de o parte un obiectiv personal, pe care ar trebui să-l aibă fiecare pentru a-și reduce expunerea față de costurile crescânde ale energiei, pe de altă parte, este un obiectiv general la care ar trebui toată lumea să adere, acela de a reduce dependența de importurile rusești sau reducerea cererii de energie. În al doilea rând, pot instala surse de generare de energie, pe programele finanțate de stat sau, pur și simplu, prin investiție proprie, pentru a deveni prosumator, adică un consumator care și produce energie.

“Pe termen scurt prețurile nu au motive să scadă, și anul viitor rămâne mari”

Corneliu Bodea: În acest moment, practic toată România, atât la gaz, cât și la energie electrică, cu excepția marilor consumatori, prețurile sunt plafonate și sprijinite de stat. Această schemă de suport este extrem de generoasă, eu o calific ca fiind cea mai generoasă din UE în acest moment și am dubii că statul va putea, pe termen mediu măcar, inclusiv anul viitor să suporte acest nivel. De aceea este previzibil că, încet, încet, statul va reduce acest suport, și de aceea economia în general, companiile, dar și persoanele fizice vor fi expuse la prețuri din ce în ce mai mari. În acest moment prețurile sunt plafonate, dar cu prețul unui suport din partea bugetului statului pe care eu îl estimez la peste 50 de miliarde lei în cursul unui an, poate chiar 60 de miliarde de lei. Ceea ce înseamnă o sumă enormă.

Corneliu Bodea: În consecință, trebuie să ne așteptăm, pe de o parte, la faptul că pe termen scurt prețurile acestea nu au motive să scadă, și-atunci anul viitor prețurile la energie vor rămâne mari, poate chiar mai mari dacă acest conflict energetic cu Federația Rusă se va înrăutăți, reducând în continuare livrările, și suportul statului, pe măsură ce va trece timpul va scădea. În consecință, populația, dar și companiile vor fi expuse la prețuri din ce în ce mai mari (…) Nu ne vom întoarce la ceea ce a fost anterior pandemiei. (…) Aș prefera ca armatele lumii să dispară, omenirea să nu aibă nevoie de armate, asta ar fi idealul. Cred că pentru a trece la un transport independent de combustibilii fosili avem nevoie de circa 20 de ani și sunt sigur că acest lucru se va întâmpla în acest interval.