Interviu cu Christopher Skaluba, Atlantic Council: Termenii unui posibil acord de pace trebuie să fie ai Ucrainei

  • Kremlinul s-a bazat pe faptul că aliaţii NATO se vor sătura de conflictul din Ucraina, însă NATO a arătat unitate la ministeriala de la Bucureşti.
  • Rusia nu are atât de mult influenţă asupra aliaţilor Ungaria şi Turcia pe cât pare.
  • Termenii unui posibil acord de pace trebuie să fie ai Ucrainei pentru că ei au fost atacaţi şi ei suferă din cauza invaziei ilegale şi nejustificate a Rusiei.

Kremlinul s-a bazat pe faptul că aliaţii NATO se vor sătura de conflictul din Ucraina, însă NATO a arătat unitate la ministeriala de la Bucureşti. Rusia nu are atât de mult influenţă asupra aliaţilor Ungaria şi Turcia pe cât pare. Termenii unui posibil acord de pace trebuie să fie ai Ucrainei pentru că ei au fost atacaţi şi ei suferă din cauza invaziei ilegale şi nejustificate a Rusiei.

Christopher Skaluba, directorul Iniţiativei Transatlantice de Securitate din cadrul Centrului Scowcroft pentru Strategie şi Securitate al Atlantic Council, a oferit un interviu Monitorului Apărării şi Securităţii în care a vorbit despre reuniunea recentă a miniştrilor de externe din ţările NATO, ţinută la Bucureşti, despre războiul din Ucraina şi crearea unui grup de lucru în cadrul organizaţiei pe care o reprezintă pentru securitatea Mării Negre.

„Unul dintre lucrurile importante ale summitului a fost chiar locaţia sa, România, Marea Neagră, prima linie a conflictului şi un loc aşa de aproape de conflict. Cred că a fost un adevărat semnal pentru Rusia că NATO este serioasă şi cred că a fost un semn de reasigurare, nu doar pentru aliaţii NATO, ca România, ci şi pentru parteneri, precum Republica Moldova, care se simte ameninţată din ce în ce mai mult de Rusia. Când vine vorba despre decizii pe termen lung, au fost câteva. Însă ce a fost mai important pentru mine a fost că NATO a dovedit că sunt mai multe înţelegeri decât dezacorduri pe masă cu privire la mai multe aspecte. Cea mai mare problemă şi lucrul pe care Kremlinul s-a bazat a fost că aliaţii NATO se vor sătura de asta (n.r. conflictul din Ucraina), că nu vor arăta unitatea pe care am văzut-o săptămâna trecută în România”, a declarat Skaluba.

Cât despre ce a însemnat ministeriala NATO din Bucureşti pentru Ucraina, Christopher Skaluba a declarat: „În primul rând, a arătat ucrainenilor, preşedintelui Zelenski şi militarilor ucraineni că noi continuăm să îi sprijinim într-un mod unit şi că, atât cât vor continua să lupte, au sprjinul aliaţilor NATO şi al multor parteneri ai NATO”.

Participarea reprezentanţilor din Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina la anumite secţiuni ale ministerialei NATO din Bucureşti a fost de asemenea importantă prin mesajul pe care l-a trimis, mai spune Christopher Skaluba: „Semnificaţia este importantă. A fost nemaiîntâlnit până atunci să avem reprezentanţi ai acestor trei ţări la ministeriala NATO şi a fost şi mai important că s-a întâmplat în regiune, în regiunea Mării Negre, în România. Faptul că România a ţinut această primă întâlnire la care au participat aceste ţări a fost important, mai ales având în vedere relaţia pe care România o are cu Moldova. Nu cred că vom vedea o prezenţă mai mare a NATO în aceste ţări, însă arată (n.r. participarea) că aceste ţări se îngrijorează de intenţiile Rusiei şi că vor să dezvolte o relaţie mai apropiată cu NATO. (…) În cazul Moldovei, faptul că reprezentanţii ei au fost la ministerială e foarte important şi arată că vor să aibă o relaţie bilaterală mai puternică cu NATO şi o abordare mai colectivă, coerentă a securităţii în regiunea Mării Negre. NATO este o organizaţie în care trebuie să existe voinţă de ambele părţi. Pentru alţi parteneri NATO şi pentru apartenenţa la NATO trebuie să fie ceva acceptat de ambele părţi. Georgia, Ucraina şi Bosnia sunt ţări aspirante, Moldova nu. Cât de repede se devoltă această relaţie, depinde, într-o oarecare măsură, de aceste ţări. A fost bine că Moldova a fost la ministerială, acum trebuie să decidă, politic, ce relaţie vor să aibă cu NATO. (…) Cred că lecţiile pentru Georgia, Bosnia şi Moldova sunt că există beneficii reale pentru apartenenţa la NATO, pentru securitatea colectivă a Mării Negre şi că acum depinde de aceste ţări de cât de repede vor ca această relaţie să progreseze”.

Şi mesajul trimis Kremlinului a fost unul puternic, spune Christopher Skaluba: „Cred că este clar pentru Kremlin că NATO este prezent, că nu va permite ca teritoriul aliat să fie încălcat şi că ar putea creşte prezenţa sa repede dacă ar exista semne sau avertismente că Rusia ar pregăti un atac asupra teritoriului aliat. Cred că Kremlinul înţelege asta şi sper că este îndeajuns de descurajator pentru ei (n.r. Rusia) să nu facă ceea ce au făcut Ucrainei”.
„Deşi cred că luăm măsurile necesare, dacă sunt sau nu eficiente depinde de un singur om care ne-a demonstrat, de-a lungul timpului, că este destul de imprevizibil cu privire la planurile sale”, a continuat acesta, întrebat dacă sunt măsurile luate de NATO îndeajuns de descurajatoare pentru Rusia.

Cât despre întârzierea, în Turcia şi Ungaria, a ratificărilor penru extinderea NATO, analistul de la Atlantic Council a declarat că nu există motiv de îngrijorare cu privire la o posibilă influenţă a Rusiei asupra celor două state NATO: „Este neclar când Turcia va accepta (n.r. Suedia) dar cred că vor permite, în cele din urmă, ca Finlanda şi Suedia să intre în NATO. Este adevărat că relaţia dintre Erdogan şi Putin şi între Ankara şi Moscova este specială şi este diferită decât relaţia altor aliaţi NATO cu Moscova, însă cred că relaţia lui Erdogan cu NATO, Bruxelles, SUA, Germania, Franţa, Suedia sau Finlanda sunt la fel sau chiar mai importante pentru el. (…) Cred că Rusia nu are atât de multă influenţă pe cât pare (n.r. asupra statelor NATO). Vrea să creeze haos, să creeze impresia că poate influenţa Ankara, Budapesta şi, implicit, NATO, însă dacă te uiţi la acţiunile făcute de NATO înainte, nu doar înainte de 24 februarie, când vine vorba despre postura de apărare, extindere, creştere a forţei de răspuns sau conceptul strategic, care a fost lansat anul trecut la Madrid – unde Rusia a fost inclusă pe lista inamicilor– nu cred că Ankara sau Budapesta au pus piedici. Cred că sunt moduri prin care Rusia şi-ar putea folosi interpuşii pentru a încetini lucrurile, însă când vine vorba despre cum vorbeşte NATO despre Rusia şi cum a răspuns la atacul din Ucraina pare că toţi aliaţii au fost de acord”.

„Din ce am văzut în ultimele săptămâni, ucrainenii înceacă să schimbe tacticile pentru a schimba cursul acţiunilor de pe câmpul de luptă şi, atât timp cât vom fi uniţi pentru Ucraina, armata ucraineană şi ucrainenii vor fi sprijiniţi”, a continuat acesta, referindu-se la evoluţiile curente din războiul din Ucraina.

Christopher Skaluba a subliniat necesitatea creării unei strategii pentru securitatea Mării Negre, un proces iniţiat deja de SUA prin anumite legi propuse în Congres: „Avem nevoie de un plan regional pentru descurajarea Rusiei. Atlantic Council lucrează cu partenerii din România în acest sens. Vom anunţa un grup de lucru pentru securitatea Mării Negre care să analizeze regiunea în context. Va fi „inspirat” de legile promovate în Congresul SUA care vrea ca Statele Unite  să aibă o strategie în Marea Neagră. Putem să venim cu planuri nu doar despre cum să ajutăm Ucraina acum, ci să ne asigurăm că regiunea este rezilientă”, a spus Skaluba. 

„Când vine vorba despre o încetare a ostilităţilor pe câmpul de luptă… este ceea ce ne dorim cu toţii (…) Cred  – şi cei mai mulţi aliaţi NATO cred asta  – că termenii păcii trebuie să fie ai Ucrainei, ei au fost atacaţi, ei suferă din cauza acestei invazii nejustificate şi ilegale, ei pierd  vieţi şi trimit zi de zi vieţi în prima linie a luptelor. Orice termeni cred că sunt eficienţi pentru ei, în timpul pe care ei îl vor; se află în mâinile oamenilor de la Kiev. Rusia poate opri războiul oricând. Putin şi oamenii lui au început acest război, pot alege să îl încheie oricând”, a spus acesta, despre o posibilă încetare a ostilităţilor, în preajma sărbătorilor de iarnă.

Interviul integral poate fi urmărit aici.