În cadrul conferinței „Provocări interne și incertitudini externe”, organizată pe 25 noiembrie la Casa Oamenilor de Știință din București și dedicată lansării Barometrului socio-politic al Republicii Moldova, Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA, fondator al „IDIS Viitorul” și lider al Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, a vorbit pentru Monitorul Apărării și Securității și Mediafax despre instabilitatea energetică din R. Moldova, Platforma de Sprijn dedicată Chișinăului și despre problemele din societatea moldovenească și actuala guvernare.
Redăm interviul integral:
MAS: Republica Moldova se confruntă cu o fragilitate energetică sistemică. În contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor împotriva Rusiei, această fragilitate a devenit acută. De unde-și trage rădăcinile?
Igor Munteanu: Își trage rădăcinile din infrastructura sovietică, care nu a fost modificată substanțial. Abia cu începutul războiului, Republica Moldova a intrat, împreună cu Ucraina, în Piața Europeană de Energie, dar nu este pe deplin soluția finală pentru că, după cum bine știți, transporturile sau liniile de transportare a energiei electrice sunt conectate, în acest moment, la liniile care sunt supuse bombardamentelor pe teritoriul Ucrainei. Asta înseamnă că vulnerabilitatea R. Moldova este determinată de faptul că noi, în continuare, facem parte dintr-un spațiu estic, detașat de Rusia, dar nedatașat de rețelele de înaltă putere care se află pe teritoriul Ucrainei. În aceste condiții, ar fi trebuit de urgență să căutăm alternative prin accelerarea construcției de linii alternative la Chișinău. Din păcate, contractul aparține unei firme indiene, transmis la începutul anului, iar acesta este semnat pe trei sau patru ani înainte. Din punctul nostru de vedere, ar fi trebuit să fie, în primul rând, renegociat contractul, chiar dacă strică tabieturile existente. În al doilea rând, ar fi trebuit, de urgență să creștem capacitatea de transport de energie electrică a rețelelor existente. Sunt trei linii de tensiune redusă nefuncționale în acest moment, dar care ar fi putut să fie puse la lucru. Există o rețea de putere înaltă pe linia Bălți, Suceava-Bălți, care, de asemenea, nu a fost reevaluată sau finanțată. În Republica Moldova, în acest moment, este un guvern de sacrificiu pentru că și-a luat în piept toate provocările regionale. Nu are suficient timp să abordeze probleme de natură strategică și trebuie să răspundă ca un pompier la focuri locale. Acest lucru, din păcate, afectează calitatea deciziilor pe care le ia pe sectorul energiei. Caută în toate părțile volume de energie sau electricitate, prin intermediul unei companii de stat, care este în continuare monopolistă, care nu conduce la liberalizarea pieței și la căutarea unor soluții mai eficiente. Este un stil haotic de a oferi soluții la problemele în curs și acest lucru influențează negativ stabilitatea sistemului. România ajută foarte mult Republica Moldova, dar este o soluție de criză. Și în România există probleme la indentificarea volumelor care pot fi transmise Republicii Moldova, iar acest lucru provoacă foarte multe costuri. Sper foarte mult că prioritatea Republicii Moldova este îmbunătățirea managementului sistemului, căutarea de soluții nestandard pentru problemele consumatorilor interni și adoptarea unor soluții revoluționare, detașarea de zona transnistreană, creșterea capacității de cogenerare prin investiții targetate și cât mai repede, pentru că acest lucru va influența stabilitatea democratică și dorința cetățenilor de a rămâne în țară.
MAS: Recent, la Paris, Republica Moldova a fost pusă din nou în lumina susținerii franco-româno-germane. Ce credeți că lipsește din discuțiile Platformei de sprijin?
Igor Munteanu: Sprijinul celor trei țări, la inițiativa României, este un sprijin extrem de pozitiv și bun care se răsfrânge într-o autoritate morală a acestor trei țări de a promova aflarea R. Moldova într-un spațiu de aderare. Această formidabilă oportunitate nu se dă ca un cadou de moștenire, ca o zestre. La această oportunitate trebuie muncit în fiecare zi. Cele trei guverne trebuie să capitalizeze succesele interne ale R. Moldova și să nu fie responsabile de ezitările sau eșecurile care se pot întâmpla. Acest lucru crește responsabilitatea și calitatea guvernării de la Chișinău. Dacă acest lucru este conștientizat sau nu, de actuala guvernare, rămâne să vedem. Deciziile au costuri, iar răspunsurile sau reacțiile populației la prețurile în creștere, la lipsa de oportunități pe piața de muncă, la bâlbâielile unor guverne nu au doar o încărcătură geopolitică, ele sunt dictate și de agenda individuală, a familiilor. Cu cât îndepărtăm această responsabilizare a guvernului pentru deciziile pe care le ia, cu atât oferim un cec în alb detractorilor proiectului de integrare europeană, iar acest lucru are consecințe foarte grave.
MAS: Chiar dacă președintele Maia Sandu are în afara țării o imagine bună, în Republică lucrurile sunt cu diferite. La doi ani de la alegerea doamne Maia Sandu ca președinte, cleptocrația este subiectul principal din societate. De ce vorbim în continuare de această problemă? Ce nu fost rezolvat?
Igor Munteanu: Maia Sandu a adus un sprijin nesperat pentru auditoriul și electoratul pro-european, l-a mobilizat prin exemplul personal, în 2020, după asta a mobilizat electoratul pentru o victorie covârșitoare, în iulie, 2021. Problema este că schimbarea parametrilor generali de securitate regională a influențat și schimbarea agendei pe plan intern. Nu corupția este principala problemă care-l doare pe cetățeanul moldovean, ci prețurile, instabilitatea economiei reale, accesul la servicii de calitate și locuri de muncă. În aceste condiții, nu poți să te orientezi în orașul București după harta Brașovului. Trebuie să schimbi harta mentală a priorităților guvernării pentru a avea succes să ajungi la destinație. Dacă nu există capacitate suficientă de guvernare, trebuie să împrumuți, să te asociezi cu alte grupuri, cu alte segmente sociale care pot să livreze aceste alternative la guvernare. Ideea de bulă și autosuficiență nu poate da bine la un proces care are nevoie de un consens intern politic, de creșterea alianțelor pentru atingerea scopurilor de integrare europeană și de răspunsul la criză în timp de război. M-ați întrebat anterior ce lipsește pe agenda Platformei de sprijin pentru R. Moldova. Lipsește dimensiunea de securitate, pentru că nu poți să abordezi cu instrumentele vechi noile provocări. Nu am văzut nicio discuție care să întărească capacitatea de apărare și securitate a Republicii Moldova pe agenda de sprijin. Se vorbește doar de compensări, fonduri care să ajute cetățeanul să treacă prin această iarnă complicată, de reziliență de natură energetică, dar nu se vorbește de reziliență pe domeniul securității. Asta este fundamental. Orice scăpare pe acest domeniu complex generează oportunități de angajare a unor proxy care lucrează pentru Rusia. Acest lucru nu poate fi tolerat și oricât de mult entuziasm am avea pentru doamna Maiei Sandu agenda de transformare a Republicii Moldova este mai complexă și mai ambițioasă.