Iohannis, la decernarea premiului „Carol cel Mare”: România acţionează de peste 10 ani ca membru de facto al Schengen

Klaus Iohannis, la decernarea premiului internațional Carol cel Mare al orașului Aachen - Pentru unitatea Europei. Foto: presidency.ro Klaus Iohannis, la decernarea premiului internațional Carol cel Mare al orașului Aachen - Pentru unitatea Europei. Foto: presidency.ro
  • România este unul dintre statele membre care acţionează deja, de peste 10 ani, ca membru de facto al spaţiului Schengen, a spus Klaus Iohannis, sâmbătă, în Germania.
  • Finalizarea acestui proces constituie nu doar un obiectiv al României, ci ar trebui să reprezinte un obiectiv al Uniunii Europene, a mai declarat preşedintele.

Preşedintele a participat la Aachen, în Germania Germania, la ceremonia de decernare a Premiului internaţional Carol cel Mare al oraşului Aachen – Pentru unitatea Europei.

Pentru a ne atinge obiectivul consolidării pieţei unice, Europa are nevoie de un spaţiu de liberă circulaţie deplin funcţional şi eficient, a spus președintele.

„În acelaşi timp, pentru ca Spaţiul Schengen să devină deplin funcţional şi eficient este necesar ca toate statele membre care sunt pregătite să fie parte integrantă din acesta.

România este unul dintre statele membre care acţionează, deja de peste 10 ani, ca membru de facto al Schengen. Finalizarea acestui proces constituie nu doar un obiectiv al României, ci ar trebui să reprezinte un obiectiv al Uniunii Europene.

În acelaşi timp, pandemia de COVID-19 ne-a oferit o lecţie importantă legată de faptul că acţiunea concertată este esenţială inclusiv în sfera politicilor de competenţă naţională – cum este cea din domeniul sănătăţii.

Acesta este un domeniu esenţial pentru consolidarea rezilienţei Uniunii în faţa unor potenţiale crize viitoare şi, de aceea, Uniunea Sănătăţii trebuie să devină realitate rapid.

În plan extern, rezilienţa Uniunii noastre poate fi durabilă doar dacă o asigurăm şi în Balcanii de Vest, în vecinătatea estică şi în cea sudică. De aceea, Uniunea trebuie să îşi asume o investiţie strategică şi de lungă durată în aceste spaţii.

Trebuie să fim prezenţi în teren, activi, ca Uniune şi state membre, şi trebuie să acoperim un palier de cooperare mai cuprinzător, care să înglobeze şi o puternică dimensiune de securitate”, a spus Iohannis.

În discursul său, preşedintele a vorbit despre faptul că Europa are nevoie de unitate, solidaritate, coeziune, dar şi de o abordare pragmatică, orientată spre acţiune şi rezultate concrete.

„Au fost şi momente, precum în timpul pandemiei pe care încă o traversăm, când am fi putut, ca Uniune, să acţionăm mai bine şi să oferim un răspuns mai prompt la aşteptările cetăţenilor europeni.

În viziunea României, ne putem ridica la înălţimea aşteptărilor cetăţenilor noştri doar împreună, mai uniţi, mai coezivi şi nu prin replieri sau prin cercuri restrânse de integrare europeană. În pofida tuturor dificultăţilor de la începutul acestei perioade, statele membre UE au identificat soluţii şi – cel mai important – au fost solidare.

Forţa Uniunii ne-a ajutat să depăşim cele mai dificile momente. Consider că deciziile care au fost luate la nivel european în 2020, pornind de la cele care s-au dovedit indispensabile gestionării crizei, dar mai ales agrearea Planului de relansare a Europei, sunt o reflectare concretă a interpretării date cândva Europei unite de către cancelarul federal Konrad Adenauer: „Unitatea Europeană a fost visul câtorva. A devenit speranţa multora. Astăzi este o necesitate pentru toţi”.

Provocările acestei pandemii au evidenţiat o serie de vulnerabilităţi de ordin sanitar, social şi economic.
Acestea sunt o dovadă clară a necesitaţii consolidării rezilienţei strategice a Uniunii, atât în plan intern, cât şi în vecinătatea sa imediată”, a adăugat Iohannis.