Iohannis vorbește prea puțin de corupție în Strategia Națională de Apărare a Țării. Barna: Pare că problemele s-au rezolvat, după dispariția lui Dragnea

• Klaus Iohannis vorbește prea puțin de fenomenul corupției în Strategia Naţională de Apărare, e de părere Dan Barna
• În mod concret, fenomenul corupţiei este inclus „Riscuri”, iar faptele specifice sunt menţionate la „Direcţie de acţiune”
• Barna: E ca şi cum o dată cu dispariţia lui Liviu Dragnea din prim-plan toate problemele s-au rezolvat

În Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru 2020-2024, transmisă de Klaus Iohannis către Parlament, capitolul corupţie este foarte puţin menţionat. Nu mai sunt amintite nici serviciile secrete în această schemă privind lupta împotriva corupţiei.

Dan Barna, liderul USR, a comentat documentul, nemulțumit de faptul că subiectul corupției este foarte puțin atins.

”În mod inexplicabil, în Strategia Naţională de Apărare a Ţăriii, elaborată de CSAT şi trimisă Parlamentului spre aprobare, corupţia devine un fenomen secundar. E ca şi cum o dată cu dispariţia lui Liviu Dragnea din prim-plan toate problemele s-au rezolvat. Nu s-au rezolvat. Simplul fapt că acum la putere e PNL nu schimbă cu nimic datele problemei. România încă n-a reparat dezastrul legislativ din justiţie lăsat în urmă de regimul Dragnea”, a scris Barna, pe Facebook.

Liderul USR a mai precizat că partidul său nu va vota Strategia Naţională de Apărare în forma actuală, întrucât ”lupta anticorupţie trebuie să rămână o prioritate a statului român”.

La capitolul „Riscuri”, Iohannis subliniază aici se încadrează şi „dificultăţile de ordin economic, perpetuarea economiei subterane şi a corupţiei, nivelul crescut al evaziunii fiscale coroborat cu gradul redus de colectare a taxelor impozitelor, infrastructură deficitară, precum rezilienţa redusă a sistemului fiscal în raport cu evoluţiile exteme limiteazä perspectivele de demoltare a României şi capacitatea de promovare a obiectivelor sale politico-militare, diplomatice şi de imagine în plan extern„.

În document sunt menţionate puţin mai extins grupările de criminalitate organizată, care continuă să acţioneze pentru atragerea în sfera de influenţă a unor funcţionari publici, pentru evita sau diminua măsurile de răspuns instituţional.

Şeful statului a punctat, la capitolul „Vulnerabilităţi” şi: „Persistenţa unor lacune legislative în domeniul securităţii naţionale sau în ceea ce priveşte contracararea agresiunilor informaţionale, respectiv pe palierul reglementării instrumentelor necesare prevenirii şi contracarňrii propagandei cu scop destabilizator, inclusiv în eventualitatea unor campanii de tip hibrid”.

Totuşi, preşedintele anunţă că are în vizorul „Direcţiei de acţiune” faptele de corupţie, mai precis: „Prevenirea şi combaterea activităţilor economice ilegale de mare amploare (evaziune fiscală, spălare de bani, contrabandă cu produse accizabile, contrafaceri), de grupuri infracţionale cu caracter transfrontalier”.

În privinţa informaţiilor şi a contrainformaţiilor, preşedintele punctează ca direcţie de acţiune „apărarea ordinii valorilor constituţionale, inclusiv a drepturilor şi libertäţilor fundamentale ale cetăţenilor, prevenirea contracararea riscurilor şi a ameninţărilor derivate din activitatea entităţilor informative ostile orientate împotriva intereselor de securitate ale statului român şi asigurarea protecţiei contrainformative a informaţiilor clasificate”.