Ion Cristoiu: 2022 e singurul an în care actuala Putere (Majoritate parlamentară Guvern, Preşedinte) poate reseta România. O altă ocazie nu se va mai ivi mult timp în Istoria ţării

ion-cristoiu-editorial Foto: Ion Cristoiu
  • Ion Cristoiu: De la învestirea Guvernului a trecut deja o lună. În această perioadă putem spune că în interiorul Coaliţiei de Guvernare s-au consumat conflictele provocate de alierea a două partide, pînă nu demult duşmane şi, evident, de împărţirea Puterii.
  • Ion Cristoiu: Formarea Coaliţiei PNL-PSD-UDMR-Minorităţi se justifică din punct de vedere istoric numai şi numai dacă uriaşa Putere deţinută de Putere (Parlament, Guvern, Preşedinţie) va fi folosită pentru resetarea României prin iniţierea şi adoptarea unor reforme de care ţara are absolută nevoie pentru a-şi desăvîrşi modernizarea.
  • Ion Cristoiu: 2022 e singurul an în care actuala Putere poate reseta România. Dacă se ratează 2022, nu cred că România va mai avea în perioada care începe cu 2021, pe întinderea unui deceniu, o asemenea fereastră de oportunitate.

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că resetarea României ar putea avea loc în 2022 dacă sunt îndeplinite trei condiţii: coaliţia să nu se destrame de-a lungul acestui an, să fie suficient de unită în promovarea reformelor, inclusiv a celor mai puţin populare, şi partidele componente se se concentreze pe interesul de a reforma ţara şi mai puţin pe calculele electorale.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„La începutul unui Nou An se obişnuieşte ca Istoricii clipei care sînt comentatorii scenei interne şi externe să facă profeţii.

La începutul lui 2020, nici o profeţie n-a luat în calcul năvălirea Pandemiei, un eveniment care a lovit omenirea mai ceva decît un război mondial. Prin urmare, toate profeţiile s-au dovedit false. Doamna doamnelor, Istoria, a scos limba la toţi profeţii. Nu fără o anume şăgălnicie, care a eliminat din gest orice urmă de nepoliteţe.

Pentru Istoricii clipei a fost o lecţie. Lecţie pe care trebuiau s-o ştie:

Istoria e de genul feminin.

Şi prin urmare, poate avea hachiţe.

Luînd seamă la această lecţie nu mă voi lansa acum, la început de an, în profeţii despre ce se va întîmpla în 2022. Nici măcar pe plan politic intern, unde şi-ar putea spune cuvîntul o anume Logică. Ne vom resemna să scriem ce ar trebui să se întîmple în 2022 sub semnul marii schimbări politice de la finele lui 2021.

În 25 noiembrie 2021, punînd capăt unei Crize politice de aproape două luni, una dintre cele mai grave crize politice postdecembriste, la Palatul Victoria a venit un Guvern care a marcat o premieră în postdecembrism:

Un Guvern practic de Uniune Naţională, bazat pe o majoritate parlamentară zdrobitoare, condus de un militar de carieră.

S-a vorbit la un moment dat că acest guvern n-ar fi o premieră în postdecembrism.

S-a spus că o situaţie asemănătoare a fost după alegerile din 2012, cîştigate de Alianţa politică USL ( PNL şi PSD).

Să comparăm Parlamentul de după alegerile din 2012, cu cel de după 25 noiembrie 2021:

Structura Parlament 2012

Senat (176 mandate)

Puterea:

USL (122 mandate) – 69,32%

Puterea are, aşadar, 69,32% în Senat.

Opoziţia are următorul procentaj:

Alianţa România Dreaptă (ARD: PD-L 22 mandate + PNŢCD 1 mandat + Forţa Civică 1 mandat) (24 mandate), Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD) (21 mandate), UDMR (9 mandate) – Total: 54 mandate – 30,68%.

Camera deputaţilor (412 mandate).

Puterea:

USL (273 mandate) – 66,26%

Opoziţia:

Alianţa România Dreaptă (ARD: PD-L 52 mandate + PNŢCD 3 mandate + Forţa Civică 1 mandat) (56 mandate), Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD) (47 mandate), UDMR (18 mandate) – Total: 121 mandate – 29,37%

Structura Parlament 2022

Senat (136 mandate)

Puterea:

PNL (41 mandate), PSD (47 mandate), UDMR (9 mandate) – Total: 97 mandate – 71,32%

Opoziţia:

USR (25 mandate), AUR (14 mandate) – Total: 39 mandate – 28,68%

Camera deputaţilor (330 mandate).

Puterea:

PNL (93 mandate), PSD (110 mandate), UDMR (21 mandate), minorităţi (18 mandate) – Total: 242 mandate – 73,63%

Opoziţia:

USR (55 mandate), AUR (33 mandate) – Total: 88 mandate – 26,67%.

La o adică, din punct de vedere Parlamentar, raportul dintre Putere şi Opoziţie în 2022 se apropie de cel din 2012.

Da, dar actuala Putere are de partea ei şi Preşedinţia.

USL, deşi majoritară în Parlament, avea drept adversar Preşedinţia.

Opoziţia de după alegerile din 2012 era infinit mai puternică decît cea de acum:

  1. Avea de partea ei Preşedintele.
  2. Partidele care o compuneau aveau toate temeiurile să colaboreze în Parlament. Nu se excludeau reciproc, aşa cum se întîmplă acum cu USR şi AUR.

Cu o astfel de majoritate şi cu o Opoziţie incredibil de slabă, atît ca pondere în Parlament, cît şi ca unitate (Partidele de Opoziţie de după 2012 nu se excludeau reciproc aşa cum se întîmplă cu USR şi AUR acum) putem spune că în 2022 România are cea mai puternică Putere (dacă se poate spune aşa) din perioada postdecembristă.

Nenorocirea României postdecembriste a constat în existenţa Puterii slabe, fie din cauza unei majorităţi parlamentare fragile, fie din cauza conflictului dintre Preşedinte şi Parlament.

De la învestirea Guvernului a trecut deja o lună. În această perioadă putem spune că în interiorul Coaliţiei de Guvernare s-au consumat conflictele provocate de alierea a două partide, pînă nu demult duşmane şi, evident, de împărţirea Puterii. Tot în această perioadă electoratele partidelor s-au obişnuit cu schimbarea de alianţă din 25 noiembrie 2021, iar partidele, cu premierul Nicolae Ciucă.

Formarea Coaliţiei PNL-PSD-UDMR-Minorităţi se justifică din punct de vedere istoric numai şi numai dacă uriaşa Putere deţinută de Putere (Parlament, Guvern, Preşedinţie) va fi folosită pentru resetarea României prin iniţierea şi adoptarea unor reforme de care ţara are absolută nevoie pentru a-şi desăvîrşi modernizarea.

Se va întîmpla acest lucru în 2022?

Se va întîmpla dacă se se îndeplinesc trei condiţii:

a) Coaliţia să nu se destrame de-a lungul lui 2022.

b) Coaliţia să fie suficient de unită în promovarea reformelor inclusiv a celor mai puţin populare.

c) Partidele de Coaliţie să-şi întoarcă privirile de la interesul de a avea capital electoral la interesul de a reforma România.

Reformele pot pune în discuţie, în cazul fiecărui partid, interesul de a nu pica în sondaje.

Pînă la alegerile din 2024, mai sînt doi ani.

Din experienţa de pînă acum se ştie că sondajele de opinie trebuie să devină o preocupare a partidelor începînd cu penultimul an pînă la alegeri.

În cazul de faţă, începînd cu 2023.

2022 e singurul an în care partidele Coaliţiei îşi pot permite punerea între paranteze a capitalului electoral pentru putea promova reformele, inclusiv cele nepopulare.

Prin urmare, 2022 e singurul an în care actuala Putere poate reseta România.

Dacă se ratează 2022, nu cred că România va mai avea în perioada care începe cu 2021, pe întinderea unui deceniu, o asemenea fereastră de oportunitate.

Sînt conştienţi de asta liderii partidelor din actuala Coaliţie?

E conştient de asta mai ales Klaus Iohannis, cel care a făurit, în 2021, actuala Coaliţie?”

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro