- Ion Cristoiu: Neîndeplinirea făgăduielii că România va intra în Schengen de către Liderii Marilor Puteri a fost luată de Klaus Iohannis ca o lovitură dată vanităţii sale nemăsurate.
- Ion Cristoiu: În cele două Conferinţe de presă din ultima vreme Klaus Iohannis a reiterat teza potrivit căreia admiterea în Schengen e un obiectiv care-l priveşte doar pe el.
- Ion Cristoiu: În nici un moment el n-a făcut un apel la toate forţele sociale şi politice din ţară pentru ca acest obiectiv să se îndeplinească la Consiliul JAI din martie 2023. A invocat iar şi iar formula: Eu şi echipa mea.
Pentru Istoric, intervenţiile unui şef de stat pe parcursul şederii în fruntea ţării constituie o sursă de prim rang. Mesajele către naţiune, Discursurile, interviurile acordate, articolele, chiar şi postările pe Twitter, Declaraţiile de presă şi Comunicatele sînt iscodite nu numai pentru a radiografia o epocă, dar şi pentru a surprinde o personalitate.
Nu e cazul cu Klaus Iohannis.
Din 2014, de cînd a primit sceptrul prezidenţial, Klaus Iohannis a produs, în materie de intervenţii publice, o imensă cantitate de talaş, marcată ici-colo de aşchiile limbajului de lemn.
Nimic interesant pentru Istoric.
Există însă o excepţie:
Declaraţia de presă de joi, 15 decembrie 2022, după participarea la reuniunea Consiliului European.
Venind după Dezastrul naţional care a fost ratarea admiterii în Schengen, participarea lui Klaus Iohannis la Consiliu a beneficiat în România de un orizont de aşteptare enorm.
Manipulată din răsputeri de Presa de partid şi de stat sub acoperirea de independentă, opinia publică a aşteptat ca reuniunea să aibă drept punct central Exprimarea solidarităţii Europene cu nedreptăţita Românie de către Ticăloasa Austrie.
Nu s-a întîmplat nimic din cele aşteptate cu atîta aţîţare.
Neadmiterea României n-a fost nici măcar trecută pe Agenda oficială a reuniunii. Chiar şi în aceste condiţii, ar fi fost de aşteptat ca liderii europeni să se bată ca să ia cuvîntul pentru a-şi exprima revolta faţă de nedreptatea făcută României.
Realitatea arată că nici un lider european n-a fost preocupat de Nedreptatea făcută României.
Nici în timpul şedinţei, nici înainte şi nici după.
Din cîte se ştie, obiectivul admiterii în Schengen a fost asumat în exclusivitate de către Klaus Iohannis.
Ar fi fost normal ca obiectivul să fie asumat de toate forţele politice ale ţării. Rolul preşedintelui ar fi fost în acest caz de a coordona toate eforturile.
Klaus Iohannis a confiscat cu de la sine putere politica externă şi militară a României.
Prin urmare, din august 2022, cînd s-a pus întîia oară la nivel de UE admiterea României în Schengen, se presupune că preşedintele a dus o campanie constînd în contacte la cel mai înalt nivel, în negustorii cu Marile Puteri. Nimic din ceea ce a făcut preşedintele n-a fost dezvăluit românilor, nici măcar Parlamentului. Totul s-a definit printr-o secretomanie completă, fără fisură. Nici măcar Nicolae Ceauşescu n-a fost în politica externă atît de secretos.
În chip firesc, Dezastrul neadmiterii a fost pus de români pe seama lui Klaus Iohannis.
Mult mai important, Klaus Iohannis a văzut în acest dezastru o lovitură dată Înaltei Sale persoane de Liderii Marilor Puteri. Nu s-a putut răzbuna pe ei, pentru că sînt prea tari. S-a răzbunat în schimb pe Austria declanşînd, prin purtătorul de cuvînt Rareş Bogdan, campania împotriva Austriei, dusă de presa de partid şi de stat cu instrumentele folosite împotriva Rusiei.
Sub semnul acestei răbufniri de om tras pe sfoară poate fi pusă mărturisirea publică din 15 decembrie 2022 despre dezamăgirea că UE nu şi-a îndeplinit promisiunile făcute Lui în schimbul îndeplinirii tuturor ordinelor în chestiunea Războiului din Ucraina:
„România este ţară de primă linie şi de prim rang, aş spune, cînd vine vorba de aşa-numitele linii de solidaritate, de transport de bunuri din Ucraina spre pieţele lumii. Peste 60% din produsele agricole exportate de Ucraina au mers prin România, pe drumurile, pe calea ferată a noastră, pe căile fluviale şi prin portul de la Constanţa.
Toate aceste lucruri le-am reiterat ca să nu uite lumea că solidaritatea pe care am arătat-o noi a dus la nişte aşteptări. Şi noi, românii, aşteptăm semnale clare, semne clare de solidaritate şi unitate din partea Uniunii Europene. Asta înseamnă, printre altele, că avem aşteptări legitime să fim primiţi în spaţiul Schengen. Aceste chestiuni sînt evidente şi pot să vă spun că nu am fost contrazis de nimeni. Este încă un drum care trebuie parcurs.”
În comentariul semnat pe cristoiublog.ro în 20 octombrie 2022, semnalam existenţa unui negoţ între Klaus Iohannis şi Marile Puteri europene în chestiunea Războiului:
„Mult mai important, România, pînă acum oaia neagră a Europei în materie de stat de drept, de corupţie, a devenit luptătoarea din prima linie a Războiului cu Federaţia Rusă. Dîndu-şi seama că de la România se aşteaptă nu democraţie, ci slugărnicie faţă de Bruxelles în chestiunea Războiului din Ucraina, liderii noştri politici, în frunte cu Klaus Iohannis, au angajat România în Război cu Federaţia Rusă. România nu numai c-a executat toate indicaţiile antiruseşti de la Comisia Europeană, dar mai mult a pus în îndeplinirea lor un exces de zel spectaculos. Pe plan european, în materie de anti-rusism, doar Polonia şi Ţările Baltice egalează România. Nu ştiu dacă e vorba de o înţelegere între Klaus Iohannis şi liderii Marilor Puteri Europene gen: România face tot ce-i spune Volodîmir Zelensky în schimbul admiterii în Schengen. Sînt sigur însă că declaraţiile cancelarului german Sholz care au reprezentat primul semn al schimbării faţă de România în chestiunea Schengen au fost văzute de Puterea de la Bucureşti ca dovezi ale existenţei unei asemenea negoţ.
A primit asigurarea verbală Klaus Iohannis şi în discuţii între patru ochi că România va fi primită în Schengen dacă latră şi zi şi noapte la Rusia?
Nu ştiu.
Ştiu însă că liderii de la Bucureşti se comportă de parcă decizia a fost deja luată, e de neclintit, că nimeni şi nimic n-o poate schimba.”
Avem astfel o explicaţie a momentului istoric întruchipat de Declaraţia din 15 decembrie 2022.
Pentru prima oară după 2014, Klaus Iohannis ne dezvăluie un fapt din culisele politice externe şi militare duse de el:
Negustoria Plasarea României în prima linie a Războiului dus de Occident împotriva Rusiei în schimbul făgăduielii că vom fi admişi în Schengen.
A făcut această dezvăluire, deoarece în Neadmitere el n-a văzut o lovitură dată României, ci o lovitură dată Persoanei sale.
Se ştie că nimic nu-l scoate din minţi pe Klaus Iohannis în plan intern decît neîndeplinirea angajamentelor de către subordonaţi, de la premier pînă la liderii PNL.
Neîndeplinirea făgăduielii că România va intra în Schengen de către Liderii Marilor Puteri a fost luată de Klaus Iohannis ca o lovitură dată vanităţii sale nemăsurate.
Aşadar, aşa cum rezultă din însăşi mărturia din 15 decembrie 2022, Klaus Iohannis a angajat România în acţiuni publice şi mai ales secrete în Războiul din Ucraina despre care nici Guvernul, nici Parlamentul n-au fost informate.
Cît de primejdioase pentru interesul naţional sînt aceste acţiuni nu vom şti prea curînd.
Ştim însă altceva, mult mai grav:
În cele două Conferinţe de presă din ultima vreme Klaus Iohannis a reiterat teza potrivit căreia admiterea în Schengen e un obiectiv care-l priveşte doar pe el.
În nici un moment el n-a făcut un apel la toate forţele sociale şi politice din ţară pentru ca acest obiectiv să se îndeplinească la Consiliul JAI din martie 2023.
A invocat iar şi iar formula:
Eu şi echipa mea.
Aşadar, Klaus Iohannis continuă politica sa nefastă de a obţine, prin negustorii secrete, succesul personal numit Admiterea în Schengen.
Mai mult ca sigur, pentru aceasta el va tîrî România în noi şi noi aventuri.
Războiul din Ucraina nu s-a încheiat.
Nici nu văd cum se va încheia în curînd.
Ba mai mult, sînt semne că el se va adînci şi se va extinde în chip primejdios.
Ce i se va cere lui Klaus Iohannis să facă România în schimbul promisiunii că sigur în martie 2023 vom fi admişi în Schengen?!
NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro