Ion Cristoiu: De ce-l înjură în direct Joe Biden pe Vladimir Putin? Pentru a acoperi decizia NATO de a se război cu Federaţia Rusă pînă la ultimul ucrainean

• S-a făcut mare caz în lume de cuvintele tari spuse despre Vladimir Putin de Joe Biden cu prilejul recentului său turneu în Europa: criminal de război, măcelar, dictator. Cum preşedintele SUA a zis, luînd-o razna faţă de textul de pe prompter, că Putin trebuie înlăturat de la putere, unii comentatori, dar şi unii politicieni (Emannuel Macron, de exemplu) l-au mustrat pe liderul de la Casa Albă.
• Ce l-a apucat pe Joe Biden, altfel un preşedinte la locul lui, scutit de năzbîtiile lui Donald Trump? Răspunsul ni-l dă principala decizie a Summitului NATO din 24 martie 2022: Alianţa nu se va implica în Războiul din Ucraina. Nici prin crearea unei zone No fly, nici prin trimiterea unor trupe de menţinere a păcii.
• Aşadar, în ce priveşte Războiul din Ucraina, crucială rămîne decizia NATO de a nu interveni. Asta înseamnă însă că Ucraina e lăsată să se descurce pe cont propriu. De ce a decis Joe Biden asta? Pentru că în strategia americană de punere a Rusiei cu botul pe labe, e musai ca Rusia să fie învinsă de Ucraina.

S-a făcut mare caz în lume de cuvintele tari spuse despre Vladimir Putin de Joe Biden cu prilejul recentului său turneu în Europa: criminal de război, măcelar, dictator. Cum preşedintele SUA a zis, luînd-o razna faţă de textul de pe prompter, că Putin trebuie înlăturat de la putere, unii comentatori, dar şi unii politicieni (Emannuel Macron, de exemplu) l-au mustrat pe liderul de la Casa Albă pentru ceea ce ei au numit încălcarea regulilor de comportament diplomatic la un asemenea nivel. Ca principal argument împotriva unui astfel de limbaj, evitat de preşedinţii americani chiar în timpul Războiului Rece (în discursul care anunţa blocada, în Criza rachetelor din 1962, John Kennedy nu l-a făcut pe Nichita Hruşciov dictator comunist), a fost adus adevărul că va fi greu, dacă nu imposibil să te întîlneşti apoi cu Vladimir Putin.

 În astfel de împrejurări, se caută explicaţii. Şi explicaţiile au fost numeroase şi felurite:

De la oboseala care-l loveşte pe seniorul (aşa li se spune pensionarilor) Joe Biden după prea mult lucru pînă la nevoia de a răspunde stării de spirit a alegătorilor americane, presupuşi a fi revoltaţi de agresiunea Rusiei.

Ce l-a apucat pe Joe Biden, altfel un preşedinte la locul lui, scutit de năzbîtiile lui Donald Trump?

Răspunsul ni-l dă principala decizie a Summitului NATO din 24 martie 2022:

Alianţa nu se va implica în Războiul din Ucraina.

Nici prin crearea unei zone No fly, nici prin trimiterea unor trupe de menţinere a păcii.

Înainte de convocarea acestui Summit extraordinar, unii membrii NATO au prins a trăncăni că NATO ar trebui să sară în ajutorul Ucrainei prin implicare militară directă.

Intrarea NATO în Războiul din Ucraina împotriva Federaţiei Ruse a fost cerută susţinut de Volodîmîr Zelenski şi de alţi lideri ucraineni. Dizidenţii ruşi din străinătate, gen frustratul Gari Gasparov, s-au alăturat lui Zelenski în solicitarea unei intervenţii.

Situaţia devenea pe zi ce trece tot mai periculoasă ca urmare a unui mecanism pe care l-am dezvăluit pe cristoiublog.ro:

Prin discursurile ţinute de Volodîmîr Zelenski în faţa multor parlamente europene şi în faţa Congresului american, discursuri mărturisind o excelentă regie mediatică (prezentarea de filmuleţe, invocarea unor bărbaţi politici legendari şi prin aforismele lor faimoase, punerea la lucru a înzestrărilor de actor), opinia publică a fost încălzită pînă la roşu împotriva Federaţiei Ruse. Implicarea presei mondiale în acest mecanism prin insistenţele zilnice pe ororile comise de Armata Rusă şi pe drama refugiaţilor, a sporit riscul ca în opinia publică să se formeze, sub puterea emoţiei, convingerea că NATO trebuie să intervină pentru a pune capăt barbariei şi pentru a-l da jos de la putere pe monstrul Vladimir Putin. Acestei presiuni liderii politici şi liderii militari NATO i-au răspuns înfăţişînd riscul unui al Treilea Război Mondial, evident, Nuclear, desfăşurînd argumente împotriva acestei aventuri.

Principalul susţinător al neintervenţiei militare, în special şi al păstrării Războiului cu Federaţia Rusă în hotarele sancţiunilor economice a fost Joe Biden.

Nu pentru că ar fi de partea lui Vladimir Putin, ci dintr-un motiv ţinînd de angajarea sa în campania planetară ca America să rămînă singura superputere mondială.

Semnalarea riscului de a se declanşa un al Treilea Război Mondial a fost una dintre permanenţele declaraţiilor sale încă de la începutul Războiului.

Acţiunea pe persoană fizică s-a vădit ineficientă.

Joe Biden are anul acesta alegeri cruciale pentru Congres.

Emannuel Macron are alegeri prezidenţiale în aprilie 2022.

Cancelarul german n-are alegeri, dar are nevoie de o întărire a poziţiei în cadrul Coaliţiei de Guvernare.

Se impunea oprirea Procesului de amplificare a cererii ca NATO să se implice.

Şi cel mai bun instrument pentru asta nu putea fi decît convocarea unui Summit extraordinar al NATO care să decidă că Alianţa nu va interveni militar. Sau, mai exact, care să nu decidă că NATO va interveni.

Un asemenea Summit avea toate notele pentru a pune capăt discuţiilor despre implicarea NATO:

1) La şedinţele cu uşile închise au participat reprezentanţii a 30 de state. Dacă s-a discutat sau nu implicarea NATO, dacă vreun membru NATO a propus ca implicarea să fie pusă pe ordinea de zi, cine a fost pentru şi cine nu n-a răzbit de dincolo de uşile închise – n-a răsuflat nimic în spaţiul public.

Decizia de neimplicare a părut a fi luată în unanimitate.

2) O decizie de neimplicare nu poate fi luată decît la un Summit. O dată respinsă neimplicarea militară, pentru luarea unei noi decizii se impune convocarea unui nou Summit extraordinar. Asta ar însemna o nouă deplasare a lui Joe Biden peste ocean. Nu prea uşor de realizat.

3) Pusă pe seama tuturor celor 30 de membri, decizia i-a scutit pe liderii politici să răspundă la întrebarea: De ce nu intervine NATO? apelînd la răspunsul Aşa a decis Summitul.

Summitul nu participă la alegeri şi nu se supune sondajelor de opinie.

Aşadar, în ce priveşte Războiul din Ucraina, crucială rămîne decizia NATO de a nu interveni.

Asta înseamnă însă că Ucraina e lăsată să se descurce pe cont propriu.

De ce a decis Joe Biden asta?

Pentru că în strategia americană de punere a Rusiei cu botul pe labe, e musai ca Rusia să fie învinsă de Ucraina. Pentru scoaterea din joc a Rusiei, astfel încît America să rămînă faţă-n faţă doar cu China, Războiul trebuie să se lungească. Asta înseamnă creşterea antipatiei faţă de Rusia şi posibilitatea ivirii unor comploturi la Moscova pentru debarcarea lui Putin. Una se să te bată NATO şi alta Ucraina, prezentată mediatic, printr-o manipulare uriaşă, ca lipsită de Armată, rezistînd agresorului prin Războiul întregului Popor.

Pentru a acoperi această realitate, Joe Biden n-a făcut economie de cuvinte tari la adresa lui Vladimir Putin.

Cuvintele, oricît de tari ar fi, n-au nici o eficienţă împotriva rachetelor ruseşti de croazieră.

De ce s-a lansat Joe Biden în atacuri neobişnuite la un asemenea nivel?

Pentru a ascunde decizia NATO de a se război cu Federaţia Rusă pînă la ultimul ucrainean.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro.