Ion Cristoiu, despre alegerile din PNL: Vom avea un singur rezultat: PNL pierde

  • Publicistul Ion Cristoiu afirmă că la început bătălia pentru şefia PNL avea o dublă scenă, a partidului şi a ţării.
  • Cristoiu: Interesul întregii ţări faţă de bătălia internă din PNL îl atinge pe cel stîrnit de obicei de bătălia electorală dintre partide.

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că, deşi la început bătălia pentru şefia PNL avea o dublă scenă, a partidului şi a ţării, rapiditatea cu care aceasta bătălie s-a transformat într-un război civil a făcut ca în prim plan să rămână scena ţării, mutare în urma căreia liberalii se vor prăbuşi în sondaje.

„Chiar din începutul Campaniei interne din PNL pentru şefia partidului, decisă totuşi doar la Congresul din 25 septembrie 2021, am atras atenţia că, spre deosebire de alte competiţii postdecembriste de acest fel, cea din PNL, are drept spectatori nu numai membrii PNL, ba chiar nu numai electoratul PNL, ci şi pe toţi cetăţenii ţării, cu drept de vot şi, mai ales, cu drept de a avea o părere.

Cele două scene – a PNL şi a ţării – aveau însă o poziţie diferită ca importanţă. Scena PNL era dominantă. Scena ţării era pe locul al doilea.

Au trecut deja două luni de la debutul campaniei.

Mai multe evenimente petrecute pe frontul bătăliei au determinat o modificare spectaculoasă în relaţia dintre cele două scene. Cea internă a trecut în plan secund. Interesul întregii ţări faţă de bătălia internă din PNL îl atinge pe cel stîrnit de obicei de bătălia electorală dintre partide.

Noutatea adusă de competiţia din PNL în istoria politică postdecembristă are cîteva cauze, asupra cărora m-am mai pronunţat:

1) De regulă în postdecembrism, bătăliile pentru şefii au loc în partide devenite de Opoziţie. Cum s-a întîmplat la PSD, la PD, şi chiar la PNL, în 2009, eşecul din alegeri duce la declanşarea unor alegeri interne anticipate. În cazul PNL din 2021 lucrurile stau net diferit. PNL e partid de guvernare. Chiar dacă obligat să execute puterea într-o Coaliţie, totuşi desemnarea ca premier a unui lider PNl, întreţine imaginea de partid de guvernămînt principal. Deşi în realitate alegerile din 6 decembrie 2020 au fost un eşec, în PNL nu s-a recunoscut o clipă că a fost vorba de aşa ceva. În chip firesc, imediat după alegeri, un grup de lideri ar fi trebuit să agite teza unui eşec şi să ceară demisia preşedintelui PNL, urmată de alegeri interne anticipate. Cum acest lucru nu s-a întîmplat, ba chiar Klaus Iohannis a binecuvîntat scorul din 6 decembrie 2021 ca o victorie, putem spune că bătălia din PNL e o premieră în istoria postdecembristă. Fiind vorba de un partid aflat la Guvernare mersul bătăliei e urmărit şi de simplii cetăţeni.

2) Deşi falsa teză a victoriei în alegeri a devenit o axiomă pentru membrii PNL, Congresul din 25 septembrie 2021 nu e, aşadar, un Congres extraordinar, provocat de un eşec al preşedintelui PNL, ci un Congres normal, la termen. Preşedintele PNL e, din 2017, Ludovic Orban. Cum pe seama acestuia se pun victorii strălucite (aducerea PNL la Guvernare, cu un an înainte de alegeri, succesul din 6 decembrie 2020), Congresul din 25 septembrie 2021 ar fi trebuie să treacă drept un exerciţiu de imagine pentru PNL. Dacă s-ar fi anunţat un contracandidat, aceasta ar fi părut ivit din necesitatea de a nu se spune că în PNL nu e democraţie. În aceste condiţii, cînd se aştepta mai puţin, Ludovic Orban s-a trezit cu un contracandidat care nu se anunţa a fi doar de ochii lumii. Florin Cîţu, pentru că despre el e vorba, s-a conturat rapid nu numai ca un concurent decis să-l înfrîngă pe Ludovic Orban, dar şi ca un port drapel al unei Grupări din PNL, susţinute de Klaus Iohannis, avînd drept obiectiv răsturnarea lui Ludovic Orban. Dintr-o competiţie normală, în care concurenţii fac exces public de fair-play, conştienţi că sînt pînă la urmă colegi, competiţia din PNL s-a transformat într-un Război Civil. Pentru o Grupare din PNL Congresul nu e o reuniune de alegeri, ci punctul culminant al unui Puci menit să-l răstoarne pe Ludovic Orban de la şefia PNL.

Astfel schiţată competiţia internă a devenit ca orice Război civil, ţinta atenţiei depline a întregii ţări.

3) Deoarece campania din PNL nu e o simplă campanie electorală internă, ci un război civil între un preşedinte care deţine puterea şi o Grupare care vrea să-l răstoarne, bătălia a depăşit de mult simpla bătălie electorală pentru a deveni o bătălie de lichidare politică reciprocă. Românii sînt conştienţi de un adevăr:

Cine pierde la Congres, pierde totul şi poate nu numai din punct de vedere politic.

Acest adevăr se dezvăluie în atacurile aduse de Ludovic Orban Guvernului.

La început, Ludovic Orban a tratat surîzător candidatura lui Florin Cîţu. Apoi a luat-o în serios. Acum îl nelinişteşte. De aici apelul la mijloace nepermise într-o bătălie internă a unui partid, mijloacele folosite împotriva unui adversar de moarte şi prin asta deosebit de periculoase pentru partid.

4) Cei doi competitori sînt doi stîlpi ai Puterii de azi. În chip inevitabil, nu se luptă candidatul Florin Cîţu cu candidatul Ludovic Orban, ci premierul Florin Cîţu cu preşedintele Camerei Deputaţilor Ludovic Orban. Funcţiile le dau celor doi nu numai vizibilitate naţională, dar şi posibilitatea de a folosi resursele statului în bătălia internă.

La începutul campaniei semnalam că bătălia are o dublă scenă:

A PNL şi a cetăţenilor ţării.

Transformată în Război civil cu o rapiditate la care nimeni nu se aştepta, competiţia din PNL a împins în plan secund scena internă, a PNL, pentru a lăsa în prim plan Scena mare a ţării.

Principala consecinţă a acestei mutaţii rămîne prăbuşirea PNL în sondajele electorale.

Cei doi concurenţi apelează la mijloacele sîngeroase folosite de partide în competiţia electorală, pentru cîştigarea Puterii.

După alegeri un partid ajunge la Putere şi celălalt în Opoziţie. Unul cîştigă şi celălalt pierde.

În cazul alegerilor din PNL, vom avea un singur rezultat:

PNL pierde.”