- Ion Cristoiu: Încep lecturile obligatorii, de 10 pagini pe zi, cu Publicistica lui Ion Vinea. Genială cînd vine vorba de pamflet; apă de ploaie cînd laudă sau se vrea binevoitoare.
- Ion Cristoiu: Reţin dintru început un titlu de rubrică, Flocăieli, luat din lumea maidanezilor, care se flocăiesc pentru cîte o căţea janghinoasă.
- Ion Cristoiu: Din această rubrică, menită să mă convingă că ar trebui să iniţiez şi eu una asemenea, Nerozii, nu Topul neroziilor, ci nerozii, România prezentă stînd să plesnească de atîtea nerozii.
Ca de obicei de cîteva zile, încep lecturile obligatorii, de 10 pagini pe zi, cu Publicistica lui Ion Vinea. Genială cînd vine vorba de pamflet; apă de ploaie cînd laudă sau se vrea binevoitoare.
Reţin dintru început un titlu de rubrică, Flocăieli, luat din lumea maidanezilor, care se flocăiesc pentru cîte o căţea janghinoasă. Din această rubrică, menită să mă convingă că ar trebui să iniţiez şi eu una asemenea, Nerozii, nu Topul neroziilor, ci nerozii, România prezentă stînd să plesnească de atîtea nerozii, desprind:
„Opaiţul Semănătorului s-a stins de mult. Mai pe urmă, Mihalache Dragomirescu, înţelegînd că tăcerea îi prinde mai bine, şi-a şters în păru-i grăsos peniţa, s-o cureţe de cerneală şi hîrtia destinată criticelor sale a transportat-o la privată.” (Ion Vinea, Flocăieli, Facla, 5 noiembrie 1913).
„Un tînăr gazetar. Foarte simpatic şi amabil. Calităţi indispensabile micilor ambiţii. (…) Cultură lesnicioasă, nepăsător asimilată de la o zi la alta, cultură femeiască de domniţă care ascultă culcată pe chaise-longue sonetele şi baladele poeţilor adoratori. Şi mai are tînărul podoaba ascunsă a unui spirit plăcut, muşcător: o muşcătură delicată, care aduce mai mult a ciugulit de vrabie.
O ironie uşoară, de o răutate fină, ca tachineria unei amante ţîfnoase, isterice şi care se crede înşelată.” ( Ion Vinea, Flocăieli, Facla, 11 noiembrie 1913).
Din alte tablete:
„De multe ori, un titlu e atît de clar, încît ştii de mai înainte cam ce vei citi în volum. Alteori e mai complex, mai căutat, dar mereu limpede. E ca şi cum un provincial s-ar găsi brusc în faţa Institutului Medico-Legal şi după o clipă de nedumerire, ar cugeta că tot mai bine ar fi prins cuvîntul: Morgă.” (Ion Vinea, «Din tainele simţirii», de Emilia Taitleri, în Facla, 12 noiembrie 1913)
„De aceea şi-a cheltuit vremea scriind nuvele, schiţe, vreo 20 în total, cînd ar fi putut face cu mai multă dibăcie poate 20 de perechi de ciorapi de lînă.” (Ion Vinea, «Din tainele simţirii», de Emilia Taitleri, în Facla, 12 noiembrie 1913).
*
Scriam pe 30 iulie 2014. Dumnezeu i-a aranjat candidatului Victor Ponta inundaţii electorale?
Mă întrebam marţi pe la prînz, cînd se conturau deja proporţiile dezastrului produs de inundaţii, ce va face Victor Ponta? Va amîna lansarea, argumentînd că locul lui e acolo, în mijlocul apelor, fără barca pe post de caleaşcă de astă dată? Nu va participa la propria lansare? Va veni mai tîrziu, justificînd c-a fost ocupat cu salvarea oamenilor? Spre seară, strategia electorală s-a văzut în întreaga-i splendoare. Cele două televiziuni de Famiglie – Căcănia Tv (România Tv) şi Măciuca Tv (Antena 3) – au cultivat pînă la vomă imaginea electorală a lui Victor Ponta – Un om între oamenii inundaţi. Au lipsit cei doi despre care Gabriel Oprea a declarat că sunt aproximativ doi morţi prin înecare, dar asta n-a oprit televiziunile electorale ale Guvernului să-l cînte pe candidatul Ponta mai ceva decît TVR-ul comunist pe Nicolae Ceauşescu. Ajuns la propria-i nuntă politică, Victor Ponta nu putea debuta decît invocînd Operaţiunea Un Om între oamenii inundaţi:
„Vreau să vă spun de la început că eram cu toţii pregătiţi ca azi, acum, în faţa dumneavoastră, să îmi lansez candidatura pentru cea mai importantă funcţie a ţării. Dumnezeu aşează întotdeauna lucrurile mult mai bine decât noi. Eu mi-am lansat deja candidatura pentru a fi preşedintele românilor puţin mai devreme, la Novaci, la Bengeşti, alături de oameni care de fapt, reprezintă România adevărată, nu România din cărţi sau de la televizor. Mi-am lansat candidatura fără să ştiu şi fără să îmi programez în acest fel, alături de câţiva eroi salvamontişti, care au scos oameni din mijlocul apelor, alături de jandarmi, de poliţişti, de pompieri, care fac şi acum, când noi suntem aici, ceea ce fac de fiecare dată: îi ajută pe oameni la nevoie. Mi-am lansat candidatura fără să ştiu şi fără să mă pregătesc, alături de oameni curajoşi, care mi-au spus: ‘dle prim ministru, bine că aţi venit, dar putem şi avem curaj şi putem să trecem peste aceste necazuri’, dar şi alături de oameni deznădăjduiţi, oameni care şi-au văzut munca de o viaţă distrusă de natură în câteva minute, oameni care aşteptau de la mine şi de la noi toţi sprijin, dar şi compasiune în momentele foarte grele. Cred că mi-am lansat candidatura fără să fie pregătită şi fără să mă gândesc, aşa, alături de români”
Ce ne spune candidatul? Că Dumnezeu a aranjat astfel lucrurile încît el să arate românilor că e alături de ei în momente grele! Altfel spus, transformat în agent electoral PSD-ist, Dumnezeu a dat oamenilor din Novaci, Bengeşti şi alte localităţi inundaţii catastrofale pentru ca Victor Ponta să arate românilor, graţie televiziunilor de Famiglie, că el va fi un preşedinte alături de români cînd vor fi loviţi de nenorociri!
NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro