Ion Cristoiu: Jacques Chirac: „Margaret Thatcher are testicule”

Adevăr. Reţin din memoriile lui Gabriel Garcia Marquez apărute la Grasset în 2003 sub titlul „Vivre pour la raconter”:

În vagonul nenorocit din voiajul la Aracatara, Marquez discută despre meseria de scriitor. Discuţia continuă şi la restaurantul din portul Cienaga. Părinţii erau neliniştiţi la gîndul că fiul lor abandonase studiile de Drept pentru nesigura meserie de scriitor. Are loc atunci o scenă à la Marquez: „Am avut norocul că un client important, intrigat de vehemenţa discuţiei, a vrut să cunoască ce mă interesa”. (Mai înainte Marquez spusese că a fi scriitor e singurul lucru care-l interesează – n.n.).

„Răspunsul imediat al maică-mi mă intimidă un pic şi mă surprinde din partea acestei femei căreia îi plăcea să-şi păstreze secretă viaţa privată.

«Vrea să fie scriitor», spune ea. «Un bun scriitor poate foarte bine să-şi cîştige viaţa», replică omul extrem de serios. Mai ales dacă lucrează pentru guvern”.

Un lucru de un adevăr strălucitor spus în afundurile Caraibiene. Un bun scriitor poate cîştiga bine. Mai ales dacă lucrează pentru guvern.

*

Zicere. Francezii au făcut o artă din a apropia Istoria de marele public, îndeobşte tentat, peste tot în lume, de chestiile care nu-i dau bătăi de cap.

Sub acest semn, în Franţa apar anual zeci de cărţi în care o chestiune de ştiinţă e înfăţişată în ambalajul seducător pe care-l dau perspectiva inedită şi stilul agreabil.

Una dintre aceste cărţi se intitulează „Ces objets qui ont fait L’Histoire“ (Aceste obiecte care au făcut Istorie), şi a fost publicată de Marie-Héléne Baylac la L’Edition, First, Paris.

Sînt înfăţişate obiecte de care se leagă, în Istoria universală de Imaginea unei personalităţi:

Cuţitul lui Ravaillac, Bereta lui Che Guevara, Ciocanul pneumatic al lui Stahanov, Trabucul lui Churchill, Pumnalul lui Brutus, Cnutul lui Petru cel Mare.

Printre obiectele care au făcut Istorie e înfăţişată şi Poşeta lui Margaret Thatcher, premierul care a marcat Istoria modernă a Marii Britanii.

Capitolul din carte dedicat Doamnei de Fier îl citează pe James Baker, secretar de stat al Americii în 1990, cu rezumatul felului de a face politică de către Margaret Thatcher:

1) Se decide ceea ce e just de făcut, chiar dacă acest lucru nu e uşor sau politic.
2) Se spune oamenilor această decizie justă din convingerea că mai devreme sau mai tîrziu se vor convinge de justeţea acestei decizii.
3) Se urmăreşte cu tenacitate concretizarea acestei decizii, fără reveniri, fără coborîrea braţelor, fără a ceda o clipă.
Ca semn al fermităţii într-o decizie deja luată, Doamna de fier punea pe masă, cu mişcări tari, poseta, dusă pînă atunci de ea (A fost prima mare politiciană a lumii care n-a lăsat secretarul sau secretara să-i ducă poşeta).

Entuziasmat, Jacques Chirac a zis:
Margaret Thatcher are testicule.

*
Scriam pe 20 august 2014. Şi, totuşi, Emil Boc nu-i amorezat în secret de Elena Udrea!

Primarul Clujului, Emil Boc, şi-a declarat public susţinerea pentru Elena Udrea la prezidenţiale, imediat ce agenţiile de presă au dus mîna la gură pentru a anunţa că amicii şi amicele de ceai dansant ale Elenei Udrea, adunate sub numele de PMP, au desemnat-o candidată la Cotroceni.

Dacă ştirea privind candidatura Elenei Udrea n-a surprins pe nimeni, că ea şi nu Cristian Diaconescu e mandatata presupunîndu-se încă de prin 2005, dacă nu chiar mai demult, cea despre anunţului făcut de Emil Boc a produs stupefacţie. Nici în cazul unor situaţii complicate ale lui Traian Băsescu, fostul preşedinte al PDL nu s-a grăbit atît de tare să reacţioneze ca în cazul infinit controversatei candidaturi a starletei noastre cea de toate politicile. În cazuri care bubuie de la sine, fără a fi nevoie să dai în ele ca-ntr-o tobă, politicieni precum Emil Boc, altfel spus politicieni hîrşiţi, nu se grăbesc să se pronunţe, ştiind învăţătura cu prostul din baie.

Ce l-a apucat pe Emil Boc? Exclud din start posibilitatea de a fi amorezat în secret de tot mai seducătoarea Elena Udrea. Emil Boc i-a fost şef Elenei Udrea pe toate liniile. Dacă ar fi fost amorezat de ea pînă dincolo de urechi, găsea el o Hotărîre de Guvern prin care să-i mărturisească iubirea. Explicaţia declaraţiei făcute de Emil Boc o putem găsi în reacţia foştilor săi colegi de partid. Atinşi la ce-i doare mai tare, liderii PDL s-au grăbit să-l avertizeze pe primarul Clujului că sprijinirea unui alt candidat decît cel al PDL-PNL poate duce la excluderea sa din partid. Motivul? Potrivit Statutului, Emil Boc nu poate sprijini decît candidatul partidului din care face parte.

Eu am mai spus că inteligenţei nu-i stă bine să facă parte din conducerea PDL. Monica Macovei şi-a anunţat candidatura la preşedinţie. Asta ar fi trebuit să ducă la demiterea sa imediată din PDL. Pentru că: Un membru PDL trebuie să susţină candidatul oficial al partidului. E greu de crezut că Monica Macovei îl va susţine şi vota pe Klaus Iohannis în timp ce ea va candida la Preşedinţie. E mai mult decît limpede că Monica Macovei va lua voturi de la Klaus Iohannis. Pînă acum nici Vasile Blaga, nici mai noul său concubin electoral, Klaus Iohannis, n-au scos o vorbă despre anunţul Monicăi Macovei. De ce? Pentru că o candidatură a Monicăi Macovei îi convine lui Vasile Blaga. Ba mai mult, cred că între Monica Macovei şi Vasile Blaga e o înţelegere. Altfel cum să-mi explic nu atît bunăvoinţa lui Vasile Blaga faţă de gestul rebel al Monicăi Macovei, bunăvoinţă descumpănitoare la un Miliţian al Politicii româneşti, cît mai ales decizia candidatei de a rămîne în PDL, deşi după cum se justifică peste tot, s-a înscris în cursă ca independentă, pentru că Progranul său anticorupţie e în conflict cu Programul PDL-PNL. În ura faţă de Traian Băsescu – singura sa idee politică şi singura sa idee de altfel – Vasile Blaga socoteşte că, prin candidatura la preşedinţie, Monica Macovei îi dă o lovitură lui Traian Băsescu.

Înţelegeţi acum de ce s-a grăbit Emil Boc s-o susţină pe Elena Udrea? Pe lîngă previzibila pregătire a terenului pentru susţinerea de către Traian Băsescu (şi-a anunţat public susţinerea Emil Boc, în aceste condiţii mă văd obligat s-o fac şi eu!), declaraţia primarului e menită să provoace în PDL o discuţie despre candidatura Monicăi Macovei. Pentru că – să fim serioşi – dacă liderii PDL sunt atît de severi cu susţinerea de către un membru PDL a unui alt candidat decît Klaus Iohannis, cum să treacă cu vederea situaţia unui membru PDL care candidează împotriva lui Klaus Iohannis?

N.B. Dacă se vrea neapărat un Nelson Mandela, Monica Macovei trebuie să demisioneze urgent din PDL. Altfel riscă să fie un Nelson Mandela de Dîmboviţa.