Ion Cristoiu: Noi facem parte din Europa, dar fapte cruciale pentru istoria continentului n-am produs

• Ion Cristoiu: Ce i-o fi zis Stolojan despre Istoria noastră unui tip altfel simpatic, dar fără nici o legătură cu Istoria? Roumanie apare citată în carte de 14 ori. Verific fiecare dată pentru a vedea ce scrie despre noi inspiratul de către Teodor Stolojan.
• Ion Cristoiu: Roumanie nu face nici o dată dintre cele o sută selectate de autor ca întruchipînd tezaurul pentru unitatea Europei. Fireşte, noi facem parte din Europa, dar fapte cruciale pentru istoria continentului n-am produs. Cel puţin potrivit cărţii scrise de cel care a primit consultaţii de la Teodor Stolojan.
• Ion Cristoiu: Roumanie apare în imensa majoritate a cazurilor în grupuri de ţări enumerate ca stînd sub semnul unui eveniment la nivel de Europă. O dată dintre cele o sută e 1870. Tratatul de la San Stefano. România apare aici printre statele care şi-au cîştigat Independenţa prin Tratat.

Marele avantaj al unei călătorii în străinătate constă în ceea ce eu am numit, inspirat din opera lui Camil Petrescu, interesul dat de iubire. Camil scria că la un moment dat, cînd ai început un amor, toate amănuntele legate de persoana iubită, de la locul în care s-a născut, pînă la meseria de bază, pînă atunci complet străine, devin ţinta unei preocupări cu valoare de patimă.

La fel se întîmplă şi cu voiajul în străinătate.

Să luăm, de pildă, noua mea călătorie, concentrată pe Aachen. Aix-la-Chapelle a fost capitala Imperiului lui Charlemagne. Peste numele Charlemagne mai dădusem şi înainte. Nu însă pînă acolo încît să fie ţintă a preocupării. Acum, după ce m-am întors, prima mea grijă a fost de a căuta prin bibliotecă volume despre Carol cel Mare. Istoriile şi dicţionarele de Istorie universală nu sînt suficiente pentru iscodirea unuia ca mine, care ştiu deja în linii mari cine a fost Carol cel Mare. Pe rafturile cu cărţi umblu după o istorie a Europei. Culmea! Cînd n-aveam nevoie de istoria Europei dădeam tot timpul peste ea, constrîngîndu-mă să-i găsesc un loc. Acum, cînd am nevoie de Istoria Europei, o caut zadarnic pe rafturile de Istorie, prilej de a mă întrista din nou, de harababura care domneşte în biblioteca mea. Nici Dicţionarele biografice nu-mi pun la dispoziţie date despre Charlemagne mai multe decît am aflat în călătorie. Dau însă peste o carte începută mai demult, dacă ar fi să iau în serios semnul rămas la Căderea Constantinopolului: „Notre Histoire. Les cent dates qui ont fait la nation européene”. A apărut în 2014 la editura JCLattés sub semnătura lui Philippe Juvin.

Din cuprinsul cărţii înţeleg că autorul îşi propune să prezinte, în o sută de date „portretul uimitor de intim al trecutului nostru”, adică trecutul europenilor ce pot fi consideraţi ca aparţinînd unei singure naţiuni. O sută de date e o lucrare tipică genului franţuzesc de face Istoria friendly. Materia deja cunoscută e restructurată în vederea publicării sub un nou semn:

Cel a unităţii europene.

Asemănător, am întîlnit cărţi despre Obiecte care au făcut Istorie, Necunoscuţii Istoriei, Eşecuri din Istorie etc.

Supusă normelor de fier ale unor astfel de lucrări, cartea consacră fiecărei date doar două pagini format mai mare decît A4. Sub titlul care transcrie data şi evenimentul, sînt tipărite cîteva rînduri de sinteză. Fiecare grupaj beneficiază de fotografii atrăgătoare.

Despre ce-şi propune cartea ne putem face o idee din ultimele rînduri ale textului scris pentru a justifica data de 1270 Înainte de Hristos.Călătoria lui Ulisse:

„Ulysse e liber şi curios: el descoperă lumi noi în care se aplică reguli diferite. Omul european îşi va face a sa această curiozitate: ea îl va duce la depăşirea propriilor frontiere intelectuale, culturale, religioase şi politice. E chiar călătoria sub toate formele sale, fie reală sau intelectuală, motivată de război, comerţ, religie, ştiinţe sau arte, care va face posibilă înflorirea intelectuală a continentului nostru.

Din acest punct de vedere, Ulysse e primul European din Istorie.”

Sau, ca să dăm un alt exemplu, una dintre cele o sută de date e 1965, Yesterday, Les Beatles. Textul debutează astfel:

„În 1965, cîntecul Yesterday scufundă ţările occidentale.”

Finalul explică opţiunea pentru lansarea Yesterday ca dată de referinţă în Istoria comună a Europei:

„De mai multe ori în Istoria sa, Europa s-a unit în jurul culturii şi a luminat lumea graţie culturii. Beatles se înscriu în această lungă tradiţie. Apariţia lor în anii 60 e cu atît mai preţioasă cu cît la vremea respectivă Europa încă se mai luptă să existe în chip independent în plan politic faţă de cele Două Superputeri. Din acest punct de vedere Beatles ajută tinerii europeni ai momentului să-şi inventeze o nouă identitate”.

Prezentarea autorului de către editură e un prilej de uimire pentru cititor:

„Istoric în suflet, Philippe Juvin e profesor de medicină, şef de serviciu la Urgenţe la spitatul George Pomipdou. E primar al localităţii Garenne-Colombes şi deputat european. Pe parcursul mai multor misiuni civile şi militare (Liban, Ukraina, Afganistan), el a studiat influenţa franceză şi europeană în lume.”

S-o recunoaştem!

O asemenea personalitate din punctul de vedere al preocupărilor se întîlneşte destul de rar. E ditamai medicul la Urgenţele de la ditamai spitalul, dar e şi primar, deputat european, profesor, membru al diferitelor misiuni peste hotare. În suflet, e istoric şi semnează o carte despre Istoria comună a ţărilor europene. Cele o sută de date debutează cu 1270 înainte de Hristos, Călătoria lui Ulisse şi se termină cu 1989. Căderea Zidului Berlinului. Printre anexe se găseşte şi una dedicată Mulţumirilor. Printre mulţumiri se numără şi cele dedicate „deputaţilor europeni care m-au ajutat în înţelegerea istoriilor lor naţionale”. Potrivit textului, unul dintre aceşti deputaţi e Theodor Dumitru Stolojan. Ce i-o fi zis Stolojan despre Istoria noastră unui tip altfel simpatic, dar fără nici o legătură cu Istoria? Roumanie apare citată în carte de 14 ori. Verific fiecare dată pentru a vedea ce scrie despre noi inspiratul de către Teodor Stolojan. Chiar din start remarc un adevăr crud pentru noi:

Roumanie nu face nici o dată dintre cele o sută selectate de autor ca întruchipînd tezaurul pentru unitatea Europei. Fireşte, noi facem parte din Europa, dar fapte cruciale pentru istoria continentului n-am produs. Cel puţin potrivit cărţii scrise de cel care a primit consultaţii de la Teodor Stolojan.

Roumanie apare în imensa majoritate a cazurilor în grupuri de ţări enumerate ca stînd sub semnul unui eveniment la nivel de Europă. O dată dintre cele o sută e 1870. Tratatul de la San Stefano. România apare aici printre statele care şi-au cîştigat Independenţa prin Tratat. Dintre datele la care apare numele România mi-au atras atenţia două:

1936. Axa Roma-Berlin 1939-1945.Cei care au spus nu.

La data 1936, România apare într-un grup de state care se înscriu în Axă:

„ În 1940, în timp ce Războiul e declarat şi Hitler repurtează victorie după victorie, Japonia, Republica Slovacă, Ungaria amiralului Horthy şi regatul României se alătură Axei a cărei dominaţie pare irezistibilă”.

Sigur că România s-a alăturat Axei în noiembrie 1940. Motivul l-a constituit teama de URSS şi nu nevoia de a se înscrie într-o Alianţă care domina lumea.

Cei care au spus sînt astfel definiţi:

„Peste tot în prăbuşirea generală a oricărei morale, bărbaţi şi femei, celebri sau anonimi, au salvat o anume idee de Europă”.

Alături de De Gaulle, Wallenberg, Churchill, apare şi Traian Popovici, România:

„Avocat român şi primar al provinciei Cernăuţi”, «Drept printre popoare». Primar al Cernăuţilor, a salvat aproape 20 000 de evrei pretextînd că erau necesari bunului mers al serviciilor publice.”

Pe copertă, cartea reproduce tabloul Încoronării lui Napoleon ca împărat.

Lucru normal.

Că doar n-avea să pună pe copertă bătălia de la Waterloo!

*

Scriam pe 26 martie 2014

Bătălia fustelor din jurul Masculului Traian Băsescu

Exploatînd specificul Facebook, Dan Tapalagă a mustrat Evenimentul zilei, pentru că ar ţine şedinţe în direct la TV cu acţionarii. Acţionarii ar fi Elena Udrea şi Dan Andronic. De fapt, Dan Tapalagă viza intervenţia telefonică a Elenei Udrea la emisiunea realizată de ziar pe B1 Tv, în fiecare dimineaţă, intervenţie pentru comentarea unui eveniment petrecut chiar în dimineaţa zilei de luni, 24 martie 2014.

Habar n-am dacă Elena Udrea e acţionar la Evenimentul zilei, mamă sau ibovnică a cuiva din redacţia ziarului sau cumnata uneia din camerele video care înregistrează emisiunea. Despre Dan Andronic ştiu – am fost anunţat chiar de Dan Andronic – că e acţionar la Evenimentul zilei. Textul lui Dan Tapalagă îl aşează pe Dan Andronic într-o lumină injustă, ca să nu-i zicem altfel. S-ar putea înţelege că Dan Andronic e un patron analfabet, luptînd cu agramatismele prin yahturi, un rîtan cum sînt atîţia în România presei prostituate, un bogătaş care, profitînd că le dă o pîine ziariştilor, se convoacă singur la talk-show-uri.

Dan Andronic participă la emisiunile ziarului în ipostaza de gazetar. Pentru că Dan Andronic e un excelent gazetar, unul dintre absolvenţii străluciţi ai Şcolii Ev.z. de pe vremea lui Cristoiu. În ipostaza de gazetar are iniţiative ca director editorial, scrie la gazete şi participă la talk-showuri, uneori chiar alături de Dan Tapalagă.

Răutatea lui Dan Tapalagă – pentru că răutate este – ne atrage atenţia asupra unui război iminent, cu efecte grave în planul bătăliei cu PSD, Partidul-Stat.

Răbufnirea lui Dan Tapalagă îşi are izvorul în antipatia faţă de Elena Udrea. Nu e singurul jurnalist din rîndurile celor acuzaţi de gaşca lui Dan Voiculescu de-a fi băsişti. Numărînd şi cîteva femei urîte, întruchipări ale urîţeniei cu plete, Gruparea anti-Elena Udrea e în acelaşi timp şi Gruparea Pro-Monica Macovei. De ce e acuzată Elena Udrea? De a fi geniul rău al lui Traian Băsescu, Diavoliţa care l-a despărţit pe Traian Băsescu de Monica Macovei, dar şi de alte personalităţi precum Alina Mungiu.

În realitate, războiul grupării pro-Macovei trădează o afacere strict omenească. Masculul Traian Băsescu e disputat de mai multe fuste.

Din nenorocire pentru şansele lor, unele Fuste pot fi numite aşa doar dacă proprietarele lor sînt puse la raze Roetgen, singurul mijloc în cazul lor de a stabili dacă sînt sau nu femei.

Alt titlu din 26 martie 2014:

Iată Textul despre Raed Arafat pentru care Famiglia Ponta m-a amendat cu 15 milioane lei vechi

NOTĂ:  Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro