- Ion Cristoiu: Universul din 23 aprilie 1938 publică o ,,Circulară a Prefecturii Poliţiei Capitalei către patronii de localuri publice”.
- Ion Cristoiu: ,,În ultimul timp s-a observat că în localurile publice ca: restaurante, cafenele, hoteluri, pensiuni, cluburi de asociaţii profesionale etc. clienţii şi vizitatorii – de obicei aceiaşi – îşi fac o îndeletnicire din a discuta şi critica noua Constituţie…”
- Ion Cristoiu: Aşadar, cîrciumarii nu se vor mai ocupa, în viziunea lui Gavrilă Marinescu, de paharul şi furculiţa clienţilor. Vor sta pe lîngă mese pentru a desluşi dacă nu cumva se discută despre noua Constituţie. Dacă nu se conformează, patronii riscă pedepse grave.
Universul din 23 aprilie 1938 publică o ,,Circulară a Prefecturii Poliţiei Capitalei către patronii de localuri publice”.
Producţie intelectuală a celebrului Gabriel Marinescu, textul are următoarea premisă:
,,În ultimul timp s-a observat că în localurile publice ca: restaurante, cafenele, hoteluri, pensiuni, cluburi de asociaţii profesionale etc. clienţii şi vizitatorii – de obicei aceiaşi – îşi fac o îndeletnicire din a discuta şi critica noua Constituţie, actele de guvernămînt şi situaţia politică şi economică a ţării, comentînd cu amănunte intenţionat false chestiuni ce privesc ordinea internă şi externă. În acest mod se răspîndesc ştiri alarmante şi zvonuri neverosimile care dăunează prestigiului ţării şi guvernului, creînd în populaţie o stare de permanentă agitaţie.”
Prin noua Constituţie se înţelege Constituţia dictaturii lui Carol al II-lea, promulgată la 27 februarie 1938.
Gabriel Marinescu nu e Shakespeare. Nu e nici măcar, în planul harului literar, un Cezar Petrescu. Totuşi, textul iscălit de sluga lui Carol al II-lea, întruchiparea lui Pristanda cu pistol mitralieră, merită exegeza. Nu de alta, dar el tulbură prin adîncimile enigmatice. Să luăm, de exemplu, originalul tablou al localurilor de pe cuprinsul ţării, în care ,,clienţii şi vizitatorii” îşi fac o îndeletnicire nu din a se îmbăta ca porcii, ci din ,,a discuta şi critica noua Constituţie”.
Potrivit circularei, ,,amănuntele intenţionat false” din taifasuri răspîndesc ,,ştiri alarmante şi zvonuri neverosimile care dăunează prestigiului ţării şi guvernului”.
Să lăsăm deoparte faptul că prostiile debitate pe la astfel de discuţii, fixate uimitor de Caragiale, nu pot dăuna prestigiului ţării, dat fiind că nimeni nu le ia în serios. Nu vedem însă cum ele ar crea în populaţie ,,o stare de permanentă agitaţie”, dat fiind că-i vorba de discuţii la o fleică.
Documentul nu se rezumă la descrierea unei realităţi. El prevede sarcini precise pentru cîrciumari, barmani, hotelieri:
,,Se atrage atenţiunea patronilor şi directorilor de localuri arătate mai sus că astfel de manifestări nu sînt permise. Ei sînt obligaţi ca imediat ce observă că se produc asemenea discuţiuni în localul lor să anunţte serviciul de informaţiuni din prefectura poliţiei Capitalei, pentru a interveni şi aresta.”
Aşadar, cîrciumarii nu se vor mai ocupa, în viziunea lui Gavrilă Marinescu, de paharul şi furculiţa clienţilor. Vor sta pe lîngă mese pentru a desluşi dacă nu cumva se discută despre noua Constituţie. Dacă nu se conformează, patronii riscă pedepse grave:
,,Controlul se va face prin organele secrete ale poliţiei. Acei ce se vor dovedi că au contravenit dispoziţiilor de mai sus şi că nu au semnalat în timp util poliţiei, li se vor aplica penalităţile prevăzute de decretul lege pentru apărarea ordinei statului, închizîndu-li-se definitiv localurile.”
NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro