Au fost date publicităţii rezultatele a două sondaje de opinie: CURS, desfăşurat în perioada martie-aprilie 2022. Avangarde, desfăşurat între 11-16 aprilie 2022. Sondajul Avangarde s-a concentrat pe radiografia stărilor de spirit ale românilor faţă de Criza economică.
Advertisment
Discrepanţa uriaşă dintre Creşterea preţurilor şi Războiul din Ucraina nu mă surprinde. Românii nu sînt prea îngrijoraţi de Războiul din Ucraina. Războiul rămîne pentru români ceva depărtat, ca de altfel orice nenorocire pe care n-o trăieşti tu personal.
Partidele de Opoziţie n-au crescut în sondaje. Explicaţia trimite la obiectivele fiecăruia dintre cele două partide. USR continuă să se cramponeze de teme considerate minore de românii înspăimîntaţi de creşterea preţurilor. AUR, o dată trecute restricţiile, nu şi-a găsit tema de luptă.
Recomandări
Au fost date publicităţii rezultatele a două sondaje de opinie:
CURS, desfăşurat în perioada martie-aprilie 2022.
Avangarde, desfăşurat între 11-16 aprilie 2022.
Sondajul Avangarde s-a concentrat pe radiografia stărilor de spirit ale Românilor faţă de Criza economică. Deoarece şi sondajul CURS are o întrebare privind Criza economică, despre acest subiect ne vom ocupa într-o ediţie viitoare a rubricii Gîndurile lui Cristoiu. Sondajul CURS are o sferă mai largă supusă iscodirii sociologice. Răspunsurile primite sînt de o importanţă deosebită pentru politicieni şi analişti. Din nefericire, după cum era de aşteptat, ziarele şi televiziunile s-au concentrat doar pe deja tradiţionala întrebare privind alegerile. Sondajul conţine însă şi alte întrebări. Le vom comenta:
1. „Care este principala dumneavoastră îngrijorare privind România, în acest moment?
Creşterea preţurilor la produsele alimentare, la gaze şi energie etc. 53%
Războiul din Ucraina 18%
Corupţia 9%”.
Discrepanţa uriaşă dintre Creşterea preţurilor şi Războiul din Ucraina nu mă surprinde. Românii nu sînt prea îngrijoraţi de Războiul din Ucraina. Deşi acesta se desfăşoară în imediata noastră vecinătate, deşi refugiaţii au stîrnit un val de simpatie naţională, totuşi Războiul rămîne pentru români ceva depărtat, ca de altfel orice nenorocire pe care n-o trăieşti tu personal. Desigur, mai ales sub puterea televiziunilor rechiziţionate de război, în frunte cu Antena 3, românii au încercat emoţii colective, de la simpatia faţă de ucraineni pînă la ura faţă de ruşi. A fost vorba însă de emoţii abstracte, de spectator din fotoliu. Creşterea preţurilor a fost şi este trăită direct, personal. De aici neliniştea provocată de creşterea preţurilor.
Corupţia îngrijorează doar în proporţie de 9%. Şi în acest caz, rezultatul mi se pare normal. Îngrijorarea privind corupţia a fost pînă nu de mult rezultatul unei percepţii date de campaniile de presă, dar şi de operaţiunile mediatice ale Binomului SRI-DNA. Atingînd, ca orice teroare, un punct culminant, teroarea Binomului s-a stins treptat-treptat. În absenţa dezvăluirilor făcute de presă, corupţia nu mai reprezintă pentru români o realitate îngrijorătoare. Aviz partidelor care se hrănesc electoral din denunţarea corupţiei!
2. „Dumneavoastră aţi prefera…
Să aveţi un venit mare, chiar dacă este nesigur 23%
Veţi un venit mic şi sigur 69%”
Cei mai mulţi români preferă un venit sigur, chiar dacă mai mic. Omul simplu tînjeşte după o viaţă stabilă, chiar dacă mediocră.
3. „Cîtă încredere aveţi în următoarele instituţii?
Biserică – Foarte puţină / Puţină: 32%; Foarte multă / Multă: 67%;
Armată – Foarte puţină / Puţină: 34%; Foarte multă / Multă: 64%;
Primărie – Foarte puţină / Puţină: 62; Foarte multă / Multă: 35%;
Mass-media – Foarte puţină / Puţină: 70%; Foarte multă / Multă: 27%”
De 30 de ani, de cînd urmăresc răspunsurile la întrebări despre Încredere, Biserica şi Armata sînt pe primul loc. Şi în acest sondaj cele două instituţii ocupă locul unu şi respectiv doi. Rezultatele nu spun nimic. Răspunsul românilor e rutinier. Dă bine să ai încredere în Biserică. Apoi, Biserica şi Armata nu sînt implicate în nici un fel în viaţa cotidiană a românilor. Lipsite de orice legătură cu viaţa românilor, ele sînt de 30 de ani beneficiare ale răspunsurilor despre Încrederea românilor. La fel de bine de Încrederea Românilor ar putea beneficia şi Planeta Marte.
4. „După părerea dumneavoastră alianţa PNL cu USR a fost pentru România …
Foarte utilă: 4%
Utilă: 19%
Inutilă: 40%
Foarte inutilă: 24%”
Răspunsul net defavorabil Alianţei PNL-USR se referă la felul în care a funcţionat Alianţa. El nu spune nimic despre USR.
5. „După părerea dumneavoastră alianţa PNL cu PSD este pentru România…
Foarte utilă: 6%
Utilă: 38%
Inutilă: 31%
Foarte inutilă: 12%”
Cele două răspunsuri sînt aproape la egalitate. Pentru PNL şi PSD rezultatul e un mesaj important. Dacă nu produce (livrează, ca să mă exprim în termenii lui Klaus Iohannis), Alianţa va trece rapid în ochii românilor ca inutilă.
6. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare şi ar candida următoarele partide sau alianţe, dumneavoastră cu cine aţi vota?
Partidul Social Democrat (PSD): 35%
Partidul Naţional Liberal (PNL): 23%
Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR): 12%
Uniunea Salvaţi România (USR): 11%
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR): 5%
Partidul Mişcarea Populară (PMP): 5%
Pro România: 3%
Partidul Umanist social-liberal (PU-SL): 2%
Alianţa pentru Patrie (APP): 1%
Forţa Dreptei: 1%
Altul: 2%”
Rezultatul privind capitalul electoral al partidelor ne dezvăluie următoarele:
a) Partidele de Opoziţie n-au crescut în sondaje. Explicaţia trimite la obiectivele fiecăruia dintre cele două partide. USR continuă să se cramponeze de teme considerate minore de românii înspăimîntaţi de creşterea preţurilor. AUR, o dată trecute restricţiile, nu şi-a găsit tema de luptă.
b) Primele două locuri se justifică prin Alianţa dintre PNL şi PSD. Diferenţa dintre PSD şi PNL e diferenţa dintre cele două formaţiuni în clipa intrării la Guvernare. Electoratul le percepe ca fiind împreună şi nu în război. De aici imposibilitatea de a-şi modifica părerea despre ele.
NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro.
Partenerii noștri