Ion Cristoiu: Românii au intuit că politica externă dusă de Klaus Iohannis e pentru satisfacerea orgoliilor sale de provincial al Europei

• Un sondaj realizat de CURS între 7- 17 iunie 2022 în Bucureşti îl plasează pe Klaus Iohannis pe locul 8, cu doar 16 % procentaj la capitolul Încredere. Bucureştiul a fost, din 1990 încoace, spaţiul favorabil Dreptei, mai precis al electoratului cu pretenţii de a fi european.
• Desigur, acelaşi electorat aruncă hîrtii şi cotoare de măr pe jos, se buluceşte în autobuze, unde lasă impresia a fi coborît din copac. Prestaţii de mahala pînă la care n-a ajuns apa curentă şi nu de localitate ce se crede europeană.
• Prăpastia dintre ce se crede şi ce e în realitate un moldo-valah joacă un rol minor cînd vine vorba de a judeca rezultatele unui sondaj. Ele exprimă păreri şi nu fapte.

Un sondaj realizat de CURS între 7- 17 iunie 2022 în București îl plasează pe Klaus Iohannis pe locul 8, cu doar 16 % procentaj la capitolul Încredere.

Bucureștiul a fost, din 1990 încoace, spațiul favorabil Dreptei, mai precis al electoratului cu pretenții de a fi european. Desigur, același electorat aruncă hîrtii și cotoare de măr pe jos, se bulucește în autobuze, unde lasă impresia a fi coborît din copac. Prestații de mahala pînă la care n-a ajuns apa curentă și nu de localitate ce se crede europeană. Prăpastia dintre ce se crede și ce e în realitate un moldo-valah joacă un rol minor cînd vine vorba de a judeca rezultatele unui sondaj. Ele exprimă păreri și nu fapte. Din acest punct de vedere darea lui Klaus Iohannis de a berbeleacul pe toboganul recentului sondaj are relevanță pentru poziția pe care o ocupă Klaus Iohannis în opinia colectivă a românilor.

Cu doi ani și ceva înainte de alegeri, președintele României a ajuns irelevant pentru cei care l-au ales de două ori pînă acum.

Căderea în sondaje și prin asta în ochii românilor a început mai demult, mai precis din clipa când dobândirea unui al doilea mandat s-a dezvăluit românilor ca rezultatul unei Operațiuni puse la cale de Sistemul instituțiilor de forță, în cadrul înțelegerii secrete între Klaus Iohannis și Sistem. Așa cum s-a văzut din Scandalul Legilor Securității, cînd președintele unei republici democratice a sărit în ajutorul Noii Securități, Sistemul beneficiază de sprijinul lui Klaus Iohannis. În schimb, Klaus Iohannis e susținut constant de Sistem. Electoratul PSD i-a fost de la început dușman. Pe măsură ce președintele s-a manifestat ca un chibiț electoral, de la folosirea tribunei de la Cotroceni pentru a insulta PSD pînă la participarea la demonstrații antiguvernamentale, dușmănia a crescut. După cununarea de către Klaus Iohannis a celor două partide – PNL și PSD – electoratul PSD și-a mai redus din dușmănie. Nu însă pînă la a-l vota pe Klaus Iohannis în sondaje. Regizarea Crizei din toamna lui 2021, numirea ca premier a unei persoane fără har politic, ba chiar și fără har în general, secretomania de la Cotroceni, încetarea luptei împotriva corupției, au dus la pierderea electoratului radical de Dreapta. Acestuia i s-a adăugat o parte însemnată a electoratului PNL după ce Klaus Iohannis a făcut pulbere partidul prin nenorocita implicare în schimbarea a doi președinți aleși de Congres – Ludovic Orban și Florin Cîțu. Opțiunea pentru Nicolae Ciucă a adîncit nemulțumirea electoratului PNL față de Klaus Iohannis. Nicolae Ciucă e văzut ca un om din afara partidului și, în plus, e lipsit de carismă.

Sondajul a fost realizat la începutul lui iunie 2022. Dacă el ar fi iscodit starea de spirit a românilor la începutul lui februarie 2022, prăbușirea lui Klaus Iohannis în sondaje n-ar fi stîrnit din partea fanilor săi – tot mai puțini pe zi ce trece – nici o nedumerire. Din 24 februarie 2022, de cînd s-a declanșat Războiul din Ucraina au trecut însă patru luni. Patru luni în care Klaus Iohannis a primit numeroase vizite de lideri occidentali, în care el a fost prezent la multe întîlniri internaționale. În numai patru luni ceea ce s-ar putea numi activitatea internațională a lui Klaus Iohannis a fost mai bogată decît în toți cei opt ani de mandat. Toți cei care au vizitat România, toți cei care s-au întîlnit cu Klaus Iohannis au avut cuvinte de laudă pentru poziția țării noastre față de conflictul din Ucraina și evident aceleași cuvinte le-au avut și față de președintele României.

Politica externă a fost cedată de Guvern, de Parlament, de principalul partid al țării- PSD – lui Klaus Iohannis. Nu cred să existe o altă țară europeană, cu excepția Ucrainei, desigur, în care de politica externă a statului – domeniul crucial mai ales în împrejurări atît de complicate precum cele de acum – să se ocupe exclusiv o singură persoană. Toți cei cu mari răspunderi în stat, de la premier pînă la ministru de Externe, par față de Klaus Iohannis niște bieți cărători de serviete în care se află nu documente de politică externă, ci sandvișuri pentru Klaus Iohannis.

Te-ai fi așteptat, în aceste condiții, ca lunile de război să ducă la un salt uriaș al lui Klaus Iohannis în sondaje. Fie și din mîndria de a avea în fruntea țării un lider de nivel european.

De ce n-a crescut Klaus Iohannis în sondaje, deși România a părut în aceste patru luni de război un fel de buric al pămîntului Europei?

Răspunsul trimite la instinctul sigur al poporului cînd e vorba de un lider politic.

 Românii au intuit că traficul intens de personalități europene și americane prin România e fără nici o legătură cu Klaus Iohannis.

Mulți oaspeți precum Emmanuel Macron au venit în România, pentru a-și vizita soldații de pe teritoriul țării noastre. Dintre țările din Est România s-a oferit cel mai mult și pe gratis să găzduiască trupe străine pe teritoriul său. Aceste trupe sînt vizitate, electoral, desigur, de liderii țărilor respective. Dacă România nu ar fi o constelație de baze militare străine, liderii occidentali nu s-ar grăbi s-o viziteze. Mulți oaspeți, printre ei numărîndu-se și Jill Biden și vicepreședinta Americii, au venit în România pentru refugiații ucraineni. Importanța bruscă a României nu-și are cauza în Politică, ci în Geografie. Țară vecină cu Ucraina, România a fost una dintre țările de tranzit către Vest al refugiaților europeni. Mîngîierea noastră pe cap de către liderii occidentali a fost una dintre șmecheriile prin care Stăpînul face sluga să trudească mai slugarnic lăudînd-o prin vorbe, fără a-i da însă un sfanț la salariu. Liderii occidentali s-au prins că acești provinciali ai Europei care sînt politicienii români, în frunte cu Klaus Iohannis, sînt gata să-și slujească Stăpînul fără să ceară nimic în schimb. Numai și numai să fie mîngîiați pe căpșor. În cele patru luni de război, România a fost printre țările din Est cele mai harnice în îndeplinirea misiunii de cățelandru care latră înecîndu-se de furie la Dulău rus. Pentru aceasta Klaus Iohannis n-a cerut o clipă, cu politețea de rigoare, ca România să nu mai fie umilită refuzîndu-i-se pe nedrept admiterea în Schengen. Desemnarea Ucrainei drept candidat la UE în condițiile în care țara lui Zelenski nu îndeplinește nici condițiile de a fi membră a CSI dovedește că în prezent decizia politică primează. De ce nu s-au ostenit marile puteri să impună admiterea României în Scheghen în condițiile în care ele au avut și au nevoie de țara noastră în Războiul nedeclarat oficial cu Federația Rusă? Pentru că Klaus Iohannis n-a pus piciorul în prag. Distinsul de la Cotroceni se uda tot la gîndul că trec pe la el lideri care pînă mai ieri nu-l luau în seamă.

Cum să cuteze el să ceară un drept pentru români?

 Românii, obligați să treacă pe la poliția de frontieră în timp ce ungurii, polonezi trec fluierînd, au intuit că politica externă dusă de Klaus Iohannis e pentru satisfacerea orgoliilor sale de provincial al Europei și nu pentru satisfacerea interesului național.

De aceea, Klaus Iohannis continuă să se prăbușească în sondaje.