• Înainte de a mă apuca de citit serios despre serviciile secrete romane, caut cu ajutorul indexului referiri la Tiberiu. Și dau, la capitolul despre delatores, peste acuzații de lezmaiestate absurde.
• De exemplu, cea potrivit căreia, un om a fost inculpat pentru c-a bătut un sclav care ținea în mînă o monedă cu efigia lui Tiberius sau că un altul a fost condamnat la moarte, pentru c-a folosit latrina avînd asupra sa o monedă cu efigia Împăratului.
• Autorul crede însă că astfel de acuzații erau doar un pretext: „Nici una dintre aceste ofense nu amenința serios statul și pare clar că aceste acuzații ridicule serveau deseori de pretext pentru debarasarea de cineva considerat un pericol din alte motive”.

Spionaj. La FNAC din Cannes, unde am intrat în speranța că voi găsi device-uri, altele decît cele de la FNAC din Nisa, merg pînă la urmă la cărți. La cărțile de Istorie. Am dat o raită pe la acest departament și la Nisa. N-am cumpărat nimic, deși m-ar fi tentat o Istorie de zi cu zi a celui de-al Doilea Război Mondial. Mi s-a părut prea voluminoasă pentru bajagele mele supuse cîntarului la aeroport. Cum însă m-am decis să pun o parte din lucruri la Poștă, cred că pînă la urmă voi cumpăra și cartea asta. Spun voi cumpăra și cartea asta, deoarece la Cannes am luat două cărți. Una în perspectiva eseului despre Tiberiu Împărat (am căutat ceva despre Tiberiu, dar n-am găsit, am găsit în schimb o carte de false călătorii în Imperiul roman sub pretextul însoțirii unui serstet, monedă romană), cu un titlul original, anunțînd un subiect original: Reinségnement et espionnage dans La Rome antique, de Rose Mary Sheldon, apărută la editura Tallandier, colecția Texto, variantă din 2019 a cărții tipărite în 2005 sub titlul Intelligence Activities in Ancient Rome. Ultima copertă aduce precizări despre autor:

„Profesor la Virginia Military Institute, Rose Mary Sheldon a publicat numeroase articole și mai multe opere despre activitățile de informații în Anchititate.”

Un citat din Le Monde des livres are vorbe bune despre carte:

„Într-un studiu exaustiv și pasionant, colonelul Sheldon analizează una dintre instituțiile care va asigura soliditatea unui imperiu mai vast și mai durabil ca nimeni altul.”

Evident, înainte de a mă apuca de citit serios despre serviciile secrete romane, caut cu ajutorul indexului referiri la Tiberiu. Și dau, la capitolul despre delatores, peste acuzații de lezmaiestate absurde, cum ar fi, de exemplu, cea potrivit căreia un om a fost inculpat, pentru c-a bătut un sclav care ținea în mînă o monedă cu efigia lui Tiberius sau că un altul a fost condamnat la moarte, pentru c-a folosit latrina avînd asupra sa o monedă cu efigia Împăratului. Autorul crede însă că astfel de acuzații erau doar un pretext:

„Nici una dintre aceste ofense nu amenința serios statul și pare clar că aceste acuzații ridicule serveau deseori de pretext pentru debarasarea de cineva considerat un pericol din alte motive.”

 Cartea despre serviciile secrete romane am găsit-o pe raftul despre Intelligence și nu pe cel despre Lumea romană. La Intelligence am dat și de noua carte a lui John Prados Histoire de la CIA. Les fantômes de Langley, varianta franțuzească din 2019 a cărții din 2017 The Ghosts of Langley: Into the CIA’s Heart of Darkness.
Nu-mi dau seama dacă e alta decît cea pe care o am deja, Les Guerres secrètes de la CIA: La Démocratie clandestine, cred că în variantă românească. Cum însă cea despre Războaiele secrete a apărut în 2008 și cea despre Fantome în 2017, cred că sînt diferite și cred c-am s-o cumpăr.

A doua carte luată poartă semnătura Hélène Carrère dʼEncausse, Six années qui ont changé le monde: 1985-1991, la chute de lʼEmpire soviétique. Autoarea e o celebritate prin eseurile despre Rusia surprinsă în diferitele sale ipostaze – Rusia țaristă, Rusia sovietică, Rusia lui Elțîn și Rusia lui Vladimir Putin. Din cîte înțeleg, noua carte, de fapt nu nouă, a apărut în 2015, la Fayard, editură care a reeditat-o în 2019 (așa se explică descoperirea ei la FNAC).

*

Notă. Din amărăciunile marilor publiciști. Ion Vinea, în tableta, Avertisment, din Chemarea, 4 octombrie 1913, deplînge zădărnicia efortului de a-i semnala alegătorului că un politician, un partid e o tinichea și nu o nestemată:

„Iar masa amorfă și brută a cititorilor o cunoaștem. E onestă și inconștienta victimă, întîmpinată regulat la răspîntii de tipuri tavernoase cu ochii măriți de inaniție, cu voce tainică și lihnită: «Vezi acest inel? (pe care-l ține hermetic între două degete) E visul d-tale de aur veritabil și piatra filosofală. L-am găsit eu și numai eu îl dețin. Ți-l dau pentru atît…»

Și victima scoate și cumpără. Trece cu dispreț pe lîngă vitrinele vechi și sigure. Merge acasă ca să pice o lacrimă urinară pe degetele sau pe gîtul de pasăre domestică al soției sale. Tinicheaua, întîmplător cumpărată, devine, poate, o bijuterie familială, hereditară ca o coroană. Atunci, ce e mai primejdios și mai zadarnic decît să încerci să arăți omului falsitatea nestematelor sale? Cu atît mai mult cînd știi că trăiești într-o cetate medievală, unde ordinea și siguranța sînt aproape desființate. Căci în preajma unei vespasiene îți cade cu precizie o piatră sau o măciucă, pe creștetul capului, după cum pe vremuri, sub un balcon, degetele bîjbîie, pe coarde, cîntecul întrerupt: e apariția senzorială a pelerinelor negre, a măștilor de cerneală sub catifelatele panașuri și a rapierelor goale cu clinchet sec în întuneric.”

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

Citește și

• Președintele CCR a justificat anularea alegerilor și interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Ion Cristoiu: „De ce se tem de candidatura lui?”
• Două avioane s-au ciocnit în aer în SUA: Aeroportul Marana din Arizona devine scena unei coliziuni fatale
• Apple a lansat iPhone 16e. Telefonul oferă rezistență la stropire, apă și praf