Ion Cristoiu: Summitul NATO a fost convocat pentru a consfinţi neimplicarea Alianţei în Războiul din Ucraina

• Ion Cristoiu: Pe 24 martie 2022 a avut loc la Bruxelles Summitul extraordinar NATO dedicat Războiului din Ucraina. Potrivit Statutului Organizaţiei, prin Summit NATO se înţelege reuniunea Consiliului Nord Atlantic, alcătuit din şefii de state şi de guvern ai ţărilor care fac parte din NATO.
• Ion Cristoiu: Dacă ar fi să-l credem pe secretarul general al NATO, Summitul extraordinar a fost convocat pentru întărirea Flancului Estic şi pentru a face cu deştul Chinei, de parcă Marelui Imperiu i-ar păsa de NATO. În realitate Summitul a fost convocat pentru altceva.
• Ion Cristoiu: Era nevoie de un Summit extraordinar care să consfinţească oficial că Alianţa nu se va implica în Război. Că acesta a fost scopul reuniunii ne-o dovedeşte absenţa din discursul lui Volodîmîr Zelenski în faţa Consiliului a oricărei referiri la crearea zonei no-fly şi, evident, absenţa chestiunii din întrebările de la conferinţa de presă.

Pe 24 martie 2022 a avut loc la Bruxelles Summitul extraordinar NATO dedicat Războiului din Ucraina. Potrivit Statutului Organizaţiei, prin Summit NATO se înţelege reuniunea Consiliului Nord Atlantic, alcătuit din şefii de state şi de guvern ai ţărilor care fac parte din NATO. Summiturile pot fi normale, programate dinainte, sau extraordinare, convocate pentru rezolvarea unor probleme ivite în urma unei crize. Ultimul Summit normal a avut loc la Bruxelles, pe 14 iunie 2021. Următorul e programat pentru 29-30 iunie 2022, la Madrid.

Ce rost a avut acest Summit extraordinar?

La finele reuniunii, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a ţinut o conferinţă de presă. Conferinţa a fost o dovadă că şi în presa occidentală se practică întrebarea gen ridicare la plasă. Vă mai amintiţi de întrebările anti- PSD de la Conferinţele de presă de la Cotroceni, de pe vremea cînd Klaus Iohannis pronunţa PSD scrîşnind din măselele de minte? La Bruxelles, trimisul CNN i-a pus lui Jens Stoltenberg o întrebare în genul celor de la conferinţele de la Cotroceni. Locul PSD l-a luat Rusia lui Putin. Astfel că întrebarea CNN a fost practic un pamflet împotriva Rusiei agresoare. Statementul şi răspunsurile la întrebări (toate cuminţi, la locul lor, cum se cuvine într-o presă rechiziţionată ca odinioară caii), au ţinut să ne convingă că reuniunea extraordinară a fost convocată pentru a se decide măsuri menite a garanta ţărilor membre NATO că nu vor fi atacate de Rusia. De la începutul Războiului, preşedintele american, liderii occidentali şi liderii NATO anunţă noi şi noi măsuri menite a apăra flancul Estic al NATO şi NATO în general de un eventual atac al Rusiei. Nu de-al Rusiei de acum, ci de-al Rusiei de pînă la finele secolului. Acum, un atac al Rusiei nu poate avea loc decît în cadrul unui Război mondial NATO – Rusia. Dacă ar izbucni un astfel de război, nu văd cum ar fi apărată România de rachetele hipersonice ruseşti de către militarii americani şi francezi prezenţi pe teritoriul ţării noastre, admiţînd că acestora nu li se va fura motorina. Ţin să ridic această chestiune, deoarece – din cîte-mi dau seama, riscînd să trec drept nepatriot – de la începutul Războiului a avut loc, în paralel cu sancţiunile administrate Rusiei şi cu sprijinul financiar dat Ucrainei, un spor uriaş de măsuri vizînd întărirea Flancului Estic. La escaladarea Războiului de către Rusia, NATO a răspuns cu escaladarea măsurilor de apărare a flancului Estic. Cel puţin pînă în prezent Rusia e ocupată cu Ucraina. Războiul ei cu Ucraina e formula de Război cu NATO. Semnalele de alarmă privind expansiunea Rusiei spre Vest după ce e îngenuncheată Ucraina nu sînt altceva decît o supralicitare de către Volodîmîr Zelenski a posturii sale de Secretar General al Întregii Planete. Rusia e conştientă însă că o continuare a agresiunii ar fi mortală pentru ea. Dacă ar fi fost vorba de blitzkrieg, ca în cazul Germaniei între 1939 şi 1940, putem bănui că agresiunea nu se va opri la Ucraina. Germania a invadat Franţa, după ce cucerise rapid Polonia, Belgia, Olanda, Germania. Războiul dus de Rusia în Ucraina e tot mai clar un război de poziţii, un război care nu numai că va dura, dar va fi şi epuizant pentru Rusia.

Dacă ar fi să-l credem pe secretarul general al NATO, Summitul extraordinar a fost convocat pentru întărirea Flancului Estic şi pentru a face cu deştul Chinei, de parcă Marelui Imperiu i-ar păsa de NATO.

În realitate Summitul a fost convocat pentru altceva.

Pentru ce?

Ne răspunde un moment din conferinţa de presă:

„Interfax-Ukraina: Aş vrea să vă întreb dacă conducerea poloneză a pus la masa de discuţii propunerea lor de a trimite o misiune de menţinere a păcii în Ucraina şi dacă da, ce fel de discuţie a fost şi aţi ajuns la o concluzie în legătură cu această chestiune?

Jens Stoltenberg: Am discutat mai multe chestiuni, iar mesajul este că trebuie să fim uniţi şi că este nevoie să punem la dispoziţia Ucrainei sprijin, dar în acelaşi timp avem o responsabilitate să ne asigurăm că acest conflict nu devine un război pe scară largă între NATO şi Rusia. Acesta este motivul pentru care aliaţii au spus foarte clar că nu vom trimite trupe pe teren în Ucraina, pentru că singurul mod de a face acest lucru este să ne pregătim de un război, de un conflict la scară largă cu forţele ruseşti.”

Întrebarea trimite la discuţiile dinaintea acestui Summit. S-a vehiculat de către unele membre NATO – Polonia, de exemplu – dar şi de către Ucraina, necesitatea unei implicări militare directe a Organizaţiei. Fie prin no fly, fie prin trimiterea unei misiuni de menţinere a păcii. Acestor propuneri (iresponsabile, pentru că implicarea Alianţei ar însemna declanşarea celui de-al Treilea Război Mondial, evident, nuclear) li s-a răspuns negativ de către liderii occidentali şi liderii NATO. Ca dovadă că presa occidentală e sub comandă fermă, nici CNN, nici BBC, deşi înscrise în propaganda de război a Ucrainei, n-au dus campanie pentru implicarea NATO. Chiar la conferinţa de presă, trimişii presei occidentale n-au îndrăznit să-l întrebe pe secretarul general NATO, agresiv, cum le stă bine unor ziarişti liberi, de ce nu intervine NATO militar împotriva lui Vladimir Putin. Am ţinut să folosesc sintagma împotriva lui Vladimir Putin, deoarece în deschiderea Declaraţiei de presă secretarul general NATO a vorbit despre ”războiul preşedintelui Putin împotriva Ucrainei” şi nu despre Războiul Rusiei, imitînd propaganda sovietică din anii 1941- 1942, care atribuia agresiunea unui om, Hitler şi nu unei ţări, Germania. În 1941, şi chiar în 1942, propaganda sovietică a pus agresiunea pe seama lui Hitler. Asta pînă în vara lui 1942, cînd dezastrul Armatei Roşii l-a făcut pe Stalin să impună propaganda de tip Ucide-l pe neamţ!

Declaraţiile lui Joe Biden şi ale altor lideri occidentali de respingere a implicării NATO în război erau însă – ca să zic aşa – pe persoană fizică.

Era nevoie de un Summit extraordinar care să consfinţească oficial că Alianţa nu se va implica în Război.

Că acesta a fost scopul reuniunii ne-o dovedeşte absenţa din discursul lui Volodîmîr Zelenski în faţa Consiliului a oricărei referiri la crearea zonei no-fly şi, evident, absenţa chestiunii din întrebările de la conferinţa de presă.

O decizie privind implicarea nu putea fi luată decît de un Summit. Nu întîmplător înaintea Summitului presa occidentală a declanşat o campanie furibundă menită a dovedi că Rusia e ca şi înfrîntă de eroica Ucraina, iar Rusia, ca şi cum ar fi fost într-o înţelegere (deşi e vorba de intuiţie) n-a escaladat operaţiunile militare, pentru a nu încinge opinia publică în favoarea unei intervenţii. A fost o manevră menită a închide gura acelor lideri iresponsabili care cereau implicarea NATO.

Următorul Summit va avea loc în 29-30 iunie 2022.

Pînă atunci o decizie de implicare a NATO nu poate fi luată decît de un summit extraordinar. Pentru ca el să fie convocat ar trebui ca Rusia să facă un salt uriaş în Război apelînd la armele de distrugere în masă. E greu de crezut că Rusia va face acest salt. Asta nu înseamnă că în perioada următoare, luînd decizia Summitului drept un dat de mînă liberă, Rusia nu va intensifica Războiul de tip compresor în Sud şi de tip chirurgical în restul Ucrainei.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro